Referitor la compușii cu formula moleculară $\ce{C3H6Br2}$, se consideră următoarea schemă de reacții:

$\ce{C3H6 + Br2} \xrightarrow{t^\circ C\,(-HBr)} a \xrightarrow[(-\text{succinimidă})]{+\,N-Br-\text{succinimidă}} b \xrightarrow{+H2/Ni} A$

$\ce{C3H6 + Br2} \xrightarrow{(\ce{CCl4})} B$

$\ce{C3H4 + 2HBr} \xrightarrow{t^\circ C\,(\ce{HgCl2})} C$

$\ce{C3H6 + Br2} \xrightarrow{t^\circ C\,(-HBr)} a \xrightarrow{+HBr\ (ROOR,\ \text{întuneric și cald})} D$

Afirmațiile corecte sunt:

Schema pornește de la propenă, $\ce{CH2=CH-CH3}$. Tratarea cu $\ce{Br2}$ la temperatură ridicată, cu eliminare de $\ce{HBr}$, este o substituție în poziția alilică (poziția vecină dublei legături): se înlocuiește un atom de hidrogen de la gruparea $\ce{CH3}$, rezultând bromura de alil, $\ce{CH2=CH-CH2Br}$ (compusul $a$).

Bromurarea cu…

Se pornește de la același compus $a$, bromura de alil $\ce{CH2=CH-CH2Br}$, obținută prin substituția alilică a propenei. Adiția acidului bromhidric $\ce{HBr}$ se face aici în prezența peroxizilor ($\ce{ROOR}$, la întuneric și la cald), condiții în care adiția decurge invers regulii lui Markovnikov…

Propena reacționează cu $\ce{Br2}$ dizolvat într-un solvent nepolar inert (tetraclorura de carbon, $\ce{CCl4}$), condiții în care are loc o reacție de adiție la dubla legătură, nu una de substituție. Cei doi atomi de…

$\ce{C3H4}$ este propina, $\ce{CH3-C#CH}$. Adiția a două molecule de $\ce{HBr}$ la tripla legătură, catalizată de $\ce{HgCl2}$, decurge în două etape, ambele conform regulii lui Markovnikov: la fiecare etapă bromul se…