O prismă din sticlă de crown ($n = 1{,}52$) are secțiunea principală un triunghi dreptunghic isoscel și se află în aer. O rază de lumină este incidentă normal pe o față a prismei care corespunde catetei triunghiului. În aceste condiții, raza emergentă (care iese din prismă) a suferit:

Cele două refracții există: raza intră normal prin fața unei catete și iese normal prin fața celeilalte, de fiecare dată nedeviată. Între ele însă raza ajunge pe ipotenuză sub unghiul de incidență $45^\circ$, mai mare decât…

Fără refracții, lumina nici nu ar intra în prismă, nici nu ar ieși din ea. Raza emergentă traversează de două ori suprafața prismei, deci a suferit obligatoriu…

Acesta este drumul razei în prisma folosită la binoclu, care deviază lumina cu $180^\circ$. Acolo raza intră normal prin fața ipotenuzei, se reflectă total pe fiecare dintre…

Raza emergentă nu poate avea o singură refracție. Ca să iasă din prismă, lumina traversează suprafața ei de două ori, o dată când intră din aer în sticlă și…