Privind aminoacizii este adevărată afirmația:

Acidul aspartic (acidul aminobutandioic), $\ce{HOOC\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH(NH2)\bond{-}}$​$\ce{COOH}$, are în moleculă două grupe carboxil și o singură grupă amino, deci este un aminoacid dicarboxilic (monoamino-dicarboxilic) — manualul îl dă chiar ca…

Lisina este acidul 2,6-diaminohexanoic, $\ce{HOOC\bond{-}}$​$\ce{CH(NH2)\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{NH2}$, cu 6 atomi de carbon. Prin decarboxilare se elimină grupa carboxil sub formă de $\ce{CO2}$, așa că rămâne o catenă de 5 atomi de carbon:

Cisteina este acidul 2-amino-3-tiopropanoic, $\ce{HS\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH(NH2)\bond{-}}$​$\ce{COOH}$: pe lângă grupele $\ce{-NH2}$ și $\ce{-COOH}$, ea conține o grupă tiol, $\ce{-SH}$, așa că manualul o încadrează la tioaminoacizi…

Afirmația este formulată la negativ, iar tocmai negația o face falsă: prin decarboxilarea serinei se obține 2-aminoetanolul.

Serina este acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic, $\ce{HO\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH(NH2)\bond{-}}$​$\ce{COOH}$. Pierderea grupei carboxil…