Despre aparatele de măsură a mărimilor electrice este adevărat că:

Șuntul este chiar rezistorul cu care se extinde domeniul de măsurare al ampermetrului, dar manualul îl leagă în paralel pe aparat, nu în serie (figura 2.28 a). Curentul total se împarte între cele două ramuri, $I = I_A + I_s$, astfel încât prin ampermetru trece doar o parte din el, $I_A = \frac{I}{n}$, unde $n$ este puterea multiplicatoare a șuntului.

Legat…

Manualul cere ca ampermetrele să aibă rezistența internă practic nulă, nu infinită. Rezistența practic infinită este cerința pentru voltmetre, deci afirmația dă ampermetrului idealul celuilalt aparat.

Ampermetrul se leagă întotdeauna în serie, așa că rezistența lui se adaugă la…

Din relația (2.34), $R_s = \frac{R_A}{n-1}$, unde $n = \frac{I}{I_A}$ este puterea multiplicatoare a șuntului. Pentru valorile uzuale din manual, $n = 10$, $50$ sau $100$, șuntul are o rezistență de 9, 49, respectiv 99 de ori mai mică decât $R_A$.

Motivul este rolul șuntului: el preia cea mai mare parte din curent, $I_s = I - I_A = (n-1)I_A$. Ramurile legate în paralel au aceeași tensiune, $R_A I_A = R_s I_s$, deci prin ramura cu…

Rezistența nulă este idealul ampermetrului, nu al voltmetrului. Manualul cere ca voltmetrele să aibă rezistența practic infinită, sau cel puțin foarte mare în raport cu rezistența porțiunii de circuit la capetele căreia măsoară tensiunea.

Voltmetrul se leagă întotdeauna în paralel, deci curentul se împarte între el și…