Hidrocarbura care prin oxidare energică cu $\ce{KMnO4}/\ce{H2SO4}$ formează acid piruvic și acid acetic, în raportul molar 1:2, este:

Aici chiar se formează acid piruvic: în $\ce{CH2=CH\bond{-}}$​$\ce{C(CH3)=CH\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH3}$ fragmentul central este alcătuit dintr-un atom de carbon fără hidrogen, purtător de metil (devine grupă cetonă), legat de un atom de carbon cu un singur hidrogen (devine grupă carboxil). Partenerii sunt însă alții…

1,3-hexadiena, $\ce{CH2=CH\bond{-}}$​$\ce{CH=CH\bond{-}}$​$\ce{CH2\bond{-}}$​$\ce{CH3}$, nu are niciun atom de carbon dublu legat lipsit de hidrogen, deci prin oxidare nu poate apărea nicio grupă cetonă — prin urmare nici acid piruvic. Capătul $\ce{CH2=}$ (doi atomi de…

În 2,3-dimetil-1,3-pentadiena, $\ce{CH2=C(CH3)\bond{-}}$​$\ce{C(CH3)=CH\bond{-}}$​$\ce{CH3}$, ambii atomi de carbon centrali sunt lipsiți de hidrogen și poartă câte o grupă metil, așa că fragmentul din mijloc devine o dicetonă — 2,3-butandiona, $\ce{CH3-CO-CO-CH3}$ — și nu acid…

În 2-metil-2,4-hexadiena, $\ce{CH3\bond{-}}$​$\ce{C(CH3)=CH\bond{-}}$​$\ce{CH=CH\bond{-}}$​$\ce{CH3}$, grupa metil se află la capătul sistemului dienic, pe un atom de carbon care mai poartă și metilul terminal; acest carbon nu are hidrogen, deci dă propanonă (acetonă), $\ce{CH3-CO-CH3}$, un fragment separat, care…