Un punct luminos, situat în aer, este privit în incidență normală printr-o lamă transparentă de sticlă, cu fețe plan-paralele, de grosime $e$ și indice de refracție $n$. Punctul va fi perceput ca fiind mai apropiat cu:

Aceasta este grosimea aparentă a lamei: un semn de pe fața ei inferioară pare să se afle la adâncimea $\frac{e}{n}$ sub fața superioară (relația (1.9) din manual, cu $d = e$)…

Expresia apare când raportul sinusurilor este inversat: lama ar părea groasă de $ne$, iar punctul s-ar îndepărta cu $ne - e = (n-1)e$, în loc să se apropie. De fapt, stratul de sticlă pare gros de $\frac{e}{n}$, iar punctul se apropie cu $\left(1 - \frac{1}{n}\right)e$. Valoarea greșită este de $n$ ori mai…

Valoarea este mai mare decât $2e$ pentru orice sticlă ($n > 1$), deci punctul s-ar apropia cu mai mult decât dublul grosimii lamei. În realitate, stratul…

Produsul $ne$ ar fi grosimea aparentă a lamei dacă raportul sinusurilor ar fi scris invers, $\frac{\sin i}{\sin r} = n$, ca la trecerea luminii din aer în sticlă. La ieșirea din lamă…