O masă $m$ de gaz ideal cu masa molară $\mu$ conține un număr de moli dat de relația:
unde $n$ – numărul volumic.

Masa gazului nici nu apare în această relație, deși tocmai ea arată cât gaz există. Numărul volumic, $n = \frac{N}{V}$, arată câte molecule se află în unitatea de volum, adică cât de dese sunt moleculele, nu câte sunt în total. Masa molară depinde doar de substanță.

Gândește-te la două vase…

Relația pune un produs acolo unde manualul are un raport. Din definiția masei molare, $\mu = \frac{m}{\nu}$, rezultă $\nu = \frac{m}{\mu}$. Produsul $m \cdot \mu$ s-ar măsura în $\mathrm{kg} \cdot \mathrm{kg/mol} = \mathrm{kg^2/mol}$, nu în…

Fracția este inversată: masa gazului trebuie să stea la numărător. Din $\mu = \frac{m}{\nu}$ rezultă $\nu = \frac{m}{\mu}$. Expresia $\frac{\mu}{m}$ s-ar…

Raportul $\frac{m}{\mu}$ este chiar cantitatea de substanță, iar aici el mai este înmulțit cu numărul volumic $n$, care nu are ce căuta în relație. Cum $n$ se măsoară în $\mathrm{m^{-3}}$, expresia s-ar măsura…