Despre corecția defectelor de vedere, este adevărat că:

Ochiul miop este deja prea convergent: distanța focală a cristalinului este prea mică, din cauza globului ocular alungit. Un fascicul paralel venit de la un obiect îndepărtat se focalizează într-un punct $M$, înaintea retinei, iar pe retină ajunge o pată în locul unui punct. O lentilă convergentă ar strânge razele și mai devreme, deci ar agrava…

Manualul numește hipermetropia „anomalia inversă miopiei”. Ochiul hipermetrop nu este destul de convergent: distanța focală a cristalinului este prea mare, pentru că globul ocular este turtit (mai scurt). Punctum remotum rămâne la infinit, dar punctum proximum se depărtează la mai mult de 25 cm (de exemplu, la 50 cm). Imaginea unui obiect aflat mai aproape decât punctum proximum se formează în spatele retinei, în punctul $H$ (figura 1.55…

Astigmatismul nu ține de cât de convergent este ochiul în ansamblu, ci de forma corneei. Corneea, aflată la 4 mm în fața cristalinului, are în mod normal forma unei calote sferice, deci aceeași curbură în toate planurile. La ochiul astigmat, ea este mai curbată într-un plan decât în altul. Razele de curbură…

Prezbitismul apare progresiv, odată cu înaintarea în vârstă (în limba greacă, presbytes înseamnă bătrân). Din cauza oboselii mușchilor ciliari sau a lipsei de suplețe a cristalinului, acomodarea slăbește: ochiul nu mai poate mări destul curbura cristalinului când obiectul se apropie. Punctum remotum rămâne la infinit, dar obiectele apropiate nu se mai văd clar, iar distanța minimă de vedere…