Sistemul cardiovascular (Biologie Barron's, p. 347)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Aici inima este privită de sus, după ce atriile au fost îndepărtate. Rămâne la vedere „planșeul” pe care stau toate cele patru valve cardiace deodată, ceea ce face din această figură cea mai bună imagine pentru a le compara. În desen, valva bicuspidă și ventriculul stâng apar în stânga, valva tricuspidă și ventriculul drept în dreapta, iar cele două valve mici, pulmonară și aortică, în partea de sus. Pe marginile desenului este notată chiar această orientare: stânga și dreapta inimii pe laturi, anterior sus și posterior jos. În jur se văd vasele care hrănesc și drenează mușchiul cardiac.
De ce sunt necesare valvele
Un set de valve cardiace asigură circulația unidirecțională a sângelui prin inimă, prevenind refluxul. Patru valve sunt implicate în acest proces: două dintre ele sunt denumite valve atrioventriculare, iar celelalte două, valve semilunare.
Valvele atrioventriculare
Sunt cele două deschideri mari din desen și li se numără ușor cuspisurile.
Ambele permit sângelui să curgă din atrii în ventricule și previn refluxul sângelui în atrii atunci când ventriculele se contractă.
Valvele semilunare
Cele două valve semilunare se află la emergența arterelor principale din ventricule. Valva pulmonară delimitează intrarea în trunchiul pulmonar, ce se extinde de la ventriculul drept spre plămâni, și previne refluxul sângelui în ventriculul drept când acesta se relaxează. Valva aortică este situată la emergența aortei și previne refluxul sângelui în ventriculul stâng. Amândouă sunt vizibil mai mici decât valvele atrioventriculare.
Vasele mușchiului cardiac
Deoarece inima se află într-o activitate continuă, ea trebuie alimentată permanent cu sânge. Arterele care îi furnizează sânge sunt arterele coronare, dreaptă și stângă, iar în figură se văd și orificiile prin care ele pornesc, chiar la nivelul valvei aortice. Ele își au originea în aortă, imediat după emergența acesteia din ventriculul stâng, și furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac. După ce a hrănit miocardul, sângele sărac în oxigen este drenat de venele cardiace în sinusul coronar, care îl trimite în atriul drept (Figura 15.5).
Un detaliu de reținut
Între valva tricuspidă și valva aortică este marcat nodul atrioventricular (AV), al doilea nod principal al inimii, situat în septul interatrial. El face parte din țesutul excitoconductor, prezentat în Figura 15.6. Pereții marcați în stânga și în dreapta aparțin ventriculului stâng, respectiv ventriculului drept, iar grosimea lor diferită se vede și în secțiunea longitudinală din Figura 15.2.
Aici inima este privită de sus, după ce atriile au fost îndepărtate. Rămâne la vedere „planșeul” pe care stau toate cele patru valve cardiace deodată, ceea ce face din această figură cea mai bună imagine pentru a le compara. În desen, valva bicuspidă și ventriculul stâng apar în stânga, valva tricuspidă și ventriculul drept în dreapta, iar cele două valve mici, pulmonară și aortică, în partea de sus. Pe marginile desenului este notată chiar această orientare: stânga și dreapta inimii pe laturi, anterior sus și posterior jos. În jur se văd vasele care hrănesc și drenează mușchiul cardiac.
De ce sunt necesare valvele
Un set de valve cardiace asigură circulația unidirecțională a sângelui prin inimă, prevenind refluxul. Patru valve sunt implicate în acest proces: două dintre ele sunt denumite valve atrioventriculare, iar celelalte două, valve semilunare.
Valvele atrioventriculare
Sunt cele două deschideri mari din desen și li se numără ușor cuspisurile.
Ambele permit sângelui să curgă din atrii în ventricule și previn refluxul sângelui în atrii atunci când ventriculele se contractă.
Valvele semilunare
Cele două valve semilunare se află la emergența arterelor principale din ventricule. Valva pulmonară delimitează intrarea în trunchiul pulmonar, ce se extinde de la ventriculul drept spre plămâni, și previne refluxul sângelui în ventriculul drept când acesta se relaxează. Valva aortică este situată la emergența aortei și previne refluxul sângelui în ventriculul stâng. Amândouă sunt vizibil mai mici decât valvele atrioventriculare.
Vasele mușchiului cardiac
Deoarece inima se află într-o activitate continuă, ea trebuie alimentată permanent cu sânge. Arterele care îi furnizează sânge sunt arterele coronare, dreaptă și stângă, iar în figură se văd și orificiile prin care ele pornesc, chiar la nivelul valvei aortice. Ele își au originea în aortă, imediat după emergența acesteia din ventriculul stâng, și furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac. După ce a hrănit miocardul, sângele sărac în oxigen este drenat de venele cardiace în sinusul coronar, care îl trimite în atriul drept (Figura 15.5).
Un detaliu de reținut
Între valva tricuspidă și valva aortică este marcat nodul atrioventricular (AV), al doilea nod principal al inimii, situat în septul interatrial. El face parte din țesutul excitoconductor, prezentat în Figura 15.6. Pereții marcați în stânga și în dreapta aparțin ventriculului stâng, respectiv ventriculului drept, iar grosimea lor diferită se vede și în secțiunea longitudinală din Figura 15.2.