Sistemul cardiovascular (Biologie Barron's, p. 348)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Vasul colector este scris aici „Sinus coronarian”, iar în Figura 15.4 „Sinusul coronar”. Este vorba despre aceeași structură.
Inima este privită dinspre lateral, ca să se vadă rețeaua de vase care îmbracă suprafața ei. Vasele care se ramifică pe această suprafață deservesc mușchiul cardiac însuși: cele care îi aduc sânge (arterele coronare) și cele care îl duc înapoi (venele cardiace). Urmărește-le de sus în jos, de la baza inimii spre vârf, și observă că arterele și venele merg de obicei în pereche, prin aceleași șanțuri de pe suprafața inimii.
De ce are inima vase proprii
Deoarece inima se află într-o activitate continuă, ea trebuie alimentată permanent cu sânge. Arterele care îi furnizează sânge sunt arterele coronare, iar vasele care drenează mușchiul cardiac sunt venele cardiace. Sensul este mereu același: arterele coronare furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac, apoi sângele sărac în oxigen este drenat de venele cardiace și condus în sinusul coronarian.
Arterele desenate
În figură apar câteva dintre arterele coronare: artera coronară dreaptă, care coboară pe partea dreaptă a desenului, cu ramura marginală și cu artera interventriculară posterioară (numită și ramură descendentă), care coboară spre vârful inimii, precum și ramura circumflexă, care ocolește inima prin partea de sus. Împreună, ele acoperă aproape toată suprafața miocardului.
Venele și sinusul coronarian
Venele cardiace însoțesc arterele și strâng sângele folosit de miocard: vena cardiacă mare, vena cardiacă mică, vena cardiacă mijlocie și vena cardiacă posterioară. Toate se varsă în sinusul coronarian, vasul larg din partea de sus a desenului. Sinusul coronarian este situat aproape de venele cave și se golește în atriul drept împreună cu aceste vene, astfel încât sângele mușchiului cardiac reintră în circuitul general.
Ce se întâmplă când aceste artere se înfundă
Obstrucția prelungită a arterelor coronare prin cheaguri de sânge se numește tromboză coronariană. Această afecțiune poate produce moartea celulelor miocardice, iar când celulele miocardice mor apare infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord. Privind desenul se înțelege de ce zona afectată depinde de artera obstruată: fiecare ramură hrănește o porțiune anume din miocard.
Sinusul coronarian și orificiile de plecare ale arterelor coronare se văd și în vederea de sus a inimii din Figura 15.4.
Vasul colector este scris aici „Sinus coronarian”, iar în Figura 15.4 „Sinusul coronar”. Este vorba despre aceeași structură.
Inima este privită dinspre lateral, ca să se vadă rețeaua de vase care îmbracă suprafața ei. Vasele care se ramifică pe această suprafață deservesc mușchiul cardiac însuși: cele care îi aduc sânge (arterele coronare) și cele care îl duc înapoi (venele cardiace). Urmărește-le de sus în jos, de la baza inimii spre vârf, și observă că arterele și venele merg de obicei în pereche, prin aceleași șanțuri de pe suprafața inimii.
De ce are inima vase proprii
Deoarece inima se află într-o activitate continuă, ea trebuie alimentată permanent cu sânge. Arterele care îi furnizează sânge sunt arterele coronare, iar vasele care drenează mușchiul cardiac sunt venele cardiace. Sensul este mereu același: arterele coronare furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac, apoi sângele sărac în oxigen este drenat de venele cardiace și condus în sinusul coronarian.
Arterele desenate
În figură apar câteva dintre arterele coronare: artera coronară dreaptă, care coboară pe partea dreaptă a desenului, cu ramura marginală și cu artera interventriculară posterioară (numită și ramură descendentă), care coboară spre vârful inimii, precum și ramura circumflexă, care ocolește inima prin partea de sus. Împreună, ele acoperă aproape toată suprafața miocardului.
Venele și sinusul coronarian
Venele cardiace însoțesc arterele și strâng sângele folosit de miocard: vena cardiacă mare, vena cardiacă mică, vena cardiacă mijlocie și vena cardiacă posterioară. Toate se varsă în sinusul coronarian, vasul larg din partea de sus a desenului. Sinusul coronarian este situat aproape de venele cave și se golește în atriul drept împreună cu aceste vene, astfel încât sângele mușchiului cardiac reintră în circuitul general.
Ce se întâmplă când aceste artere se înfundă
Obstrucția prelungită a arterelor coronare prin cheaguri de sânge se numește tromboză coronariană. Această afecțiune poate produce moartea celulelor miocardice, iar când celulele miocardice mor apare infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord. Privind desenul se înțelege de ce zona afectată depinde de artera obstruată: fiecare ramură hrănește o porțiune anume din miocard.
Sinusul coronarian și orificiile de plecare ale arterelor coronare se văd și în vederea de sus a inimii din Figura 15.4.