Fig. 57. Glandele endocrine și localizarea lor în corp

Funcțiile fundamentale ale organismului uman (Biologie Corint, p. 54)

123456789

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Figura arată unde se află, în corp, glandele endocrine (glandele cu secreție internă). Trunchiul este văzut din față, iar capul este întors din profil, cu fața spre stânga, și deschis printr-o secțiune care lasă să se vadă formațiunile de la baza encefalului. Desenul folosește un corp de bărbat, de aceea ovarul este arătat separat, în chenarul din stânga jos, alături de uter și de trompele uterine.

Glandele cu secreție internă sunt formate din epitelii secretorii, ale căror celule produc substanțe active, numite hormoni, pe care îi eliberează direct în sânge. Hormonii sunt substanțe chimice specifice, care acționează la distanță de locul sintezei și produc efecte caracteristice. Sângele îi transportă spre toate celulele corpului, iar principalul rol al glandelor endocrine constă în reglarea metabolismului celular. Întregul sistem endocrin, controlat de sistemul nervos, reglează și coordonează pe cale umorală activitatea diferitelor organe.

Capul

Tot ce apare mai la dreapta în secțiune se află mai în spate. Se văd trei formațiuni apropiate, aceleași pe care le arată, mai mari, secțiunea sagitală a diencefalului din Figura 33:

  • Hipotalamusul face parte din diencefal și este centrul superior de integrare, reglare și coordonare ale principalelor funcții ale organismului, printre care și secreția endocrină. Unii dintre neuronii lui au și activitate secretorie, proces numit neurosecreție, care reprezintă tot o funcție endocrină. Prin legături vasculare și nervoase și prin produșii de neurosecreție, hipotalamusul controlează secreția hipofizei și, prin intermediul ei, coordonează activitatea întregului sistem endocrin (Figura 58).
  • Hipofiza (glanda pituitară) stă dedesubt, la baza encefalului, înapoia chiasmei optice, pe șaua turcească a osului sfenoid, legată de hipotalamus prin tija pituitară. Hormonii glandulotropi ai adenohipofizei (ACTH, TSH, FSH, LH) au ca organe-țintă alte glande din figură: corticosuprarenala, tiroida și gonadele.
  • Glanda pineală (epifiza) se află mai în spate, între tuberculii cvadrigemeni superiori, și intră în componența epitalamusului. Secretă melatonina, cu acțiune frenatoare asupra funcției gonadelor.

Gâtul și toracele

În zona anterioară a gâtului, sub laringe, se află tiroida, cu doi lobi laterali uniți prin istmul tiroidian. Ea secretă hormonii tiroidieni, tiroxina și triiodotironina. Cele patru paratiroide, glande mici care secretă parathormonul, stau câte două pe fața posterioară a lobilor tiroidieni. Cum sunt ascunse în spatele tiroidei, figura le indică împreună cu ea.

Mai jos, în partea de sus a toracelui, pe linia mediană, este desenat timusul, care are localizare retrosternală. Este o glandă cu structură mixtă, de epiteliu secretor și organ limfatic, cu rol de glandă endocrină în prima parte a ontogenezei, până la pubertate.

Abdomenul

Cei doi rinichi, desenați fără număr, ajută la găsirea glandelor suprarenale: la polul superior al fiecăruia stă, ca o căciulă, câte o suprarenală (Figura 59). Fiecare are o porțiune corticală, care secretă mineralocorticoizi, glucocorticoizi și hormoni sexosteroizi, și una medulară, care secretă adrenalină și noradrenalină.

Transversal, între cei doi rinichi și parțial peste unul dintre ei, se întinde pancreasul. Manualul trece printre glandele endocrine pancreasul insular, adică insulele Langerhans (Figura 61), ale căror celule α secretă glucagon, iar celulele β, insulină.

Gonadele

Testiculul și ovarul sunt organe pereche cu două funcții: formează celulele sexuale și secretă hormoni.

  • Testiculul, situat în bursa scrotală, este desenat la baza trunchiului. Celulele lui interstițiale secretă hormonii androgeni (testosteronul).
  • Ovarul, situat în cavitatea pelviană, apare în chenar lângă uter, sub trompa uterină. Secretă estrogeni și progesteron.

Amândouă sunt organe-țintă ale hormonilor gonadotropi (FSH și LH) secretați de adenohipofiză.

Lista glandelor endocrine

Manualul consideră glande endocrine: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, testiculul, ovarul, pancreasul insular, timusul, epifiza și, temporar, placenta. Figura le indică pe toate, în afară de placentă, și adaugă hipotalamusul, care nu face parte din listă. Și alte organe au, pe lângă funcția lor principală, celule cu rol endocrin: antrul piloric secretă gastrina, duodenul secretă 6-8 hormoni cu rol în reglarea activității secretorii și motorii a aparatului digestiv, iar rinichiul secretă renina și eritropoietina. Dintre ele, în desen apar doar rinichii, și aceștia doar ca reper pentru suprarenale.