Funcțiile fundamentale ale organismului uman (Biologie Corint, p. 29)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Sub titlul „Diencefalul”, legenda figurii din manual numerotează și structuri vecine, care nu fac parte din el. Manualul enumeră ca părți ale diencefalului doar talamusul, metatalamusul, hipotalamusul și epitalamusul (cu epifiza), așa că hipofiza, deși este legată de hipotalamus, nu intră în această listă.
Figura arată encefalul secționat în plan sagital, pe linia mediană, împreună cu oasele craniului, tăiate și ele. Partea anterioară este în stânga, iar cea posterioară, cu cerebelul, în dreapta. În secțiune se văd toate cele patru părți ale encefalului: fața medială a emisferei cerebrale, cu girii ei, diencefalul, trunchiul cerebral și cerebelul. Diencefalul ocupă miezul desenului, sub corpul calos și deasupra trunchiului cerebral. Pe lângă componentele lui, figura numerotează și structurile vecine, care vă ajută să-l localizați.
Ce cuprinde diencefalul
Talamusul, hipotalamusul și epitalamusul au conexiuni întinse cu paleocortexul, inclus în sistemul limbic (Figura 37).
Hipofiza, legată de hipotalamus
Sub hipotalamus se află hipofiza (glanda pituitară), localizată la baza encefalului, înapoia chiasmei optice, pe șaua turcească a osului sfenoid. Anatomic, hipofiza este legată de hipotalamus prin tija pituitară. Între regiunea mediană a hipotalamusului și adenohipofiză există o legătură vasculară, sistemul port-hipotalamo-hipofizar, iar între hipotalamusul anterior și neurohipofiză se află tractul nervos hipotalamo-hipofizar. Prin aceste legături și prin produșii de neurosecreție, hipotalamusul controlează secreția hipofizei, iar prin ea coordonează activitatea întregului sistem endocrin (Figura 58).
Structurile vecine
Talamusul pe căile sensibilității
Rolul de releu al talamusului apare clar pe căile ascendente (Figura 20). Pentru sensibilitatea termică și dureroasă, tactilă (grosieră și fină), kinestezică și interoceptivă, al III-lea neuron al căii se află în talamus. Axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I din lobul parietal, cu excepția căii interoceptive, a cărei zonă de proiecție corticală este difuză. Nu orice cale a sensibilității trece însă prin talamus: fasciculele spinocerebeloase, care conduc sensibilitatea proprioceptivă de control al mișcării, ajung la cerebel.
Sub titlul „Diencefalul”, legenda figurii din manual numerotează și structuri vecine, care nu fac parte din el. Manualul enumeră ca părți ale diencefalului doar talamusul, metatalamusul, hipotalamusul și epitalamusul (cu epifiza), așa că hipofiza, deși este legată de hipotalamus, nu intră în această listă.
Figura arată encefalul secționat în plan sagital, pe linia mediană, împreună cu oasele craniului, tăiate și ele. Partea anterioară este în stânga, iar cea posterioară, cu cerebelul, în dreapta. În secțiune se văd toate cele patru părți ale encefalului: fața medială a emisferei cerebrale, cu girii ei, diencefalul, trunchiul cerebral și cerebelul. Diencefalul ocupă miezul desenului, sub corpul calos și deasupra trunchiului cerebral. Pe lângă componentele lui, figura numerotează și structurile vecine, care vă ajută să-l localizați.
Ce cuprinde diencefalul
Talamusul, hipotalamusul și epitalamusul au conexiuni întinse cu paleocortexul, inclus în sistemul limbic (Figura 37).
Hipofiza, legată de hipotalamus
Sub hipotalamus se află hipofiza (glanda pituitară), localizată la baza encefalului, înapoia chiasmei optice, pe șaua turcească a osului sfenoid. Anatomic, hipofiza este legată de hipotalamus prin tija pituitară. Între regiunea mediană a hipotalamusului și adenohipofiză există o legătură vasculară, sistemul port-hipotalamo-hipofizar, iar între hipotalamusul anterior și neurohipofiză se află tractul nervos hipotalamo-hipofizar. Prin aceste legături și prin produșii de neurosecreție, hipotalamusul controlează secreția hipofizei, iar prin ea coordonează activitatea întregului sistem endocrin (Figura 58).
Structurile vecine
Talamusul pe căile sensibilității
Rolul de releu al talamusului apare clar pe căile ascendente (Figura 20). Pentru sensibilitatea termică și dureroasă, tactilă (grosieră și fină), kinestezică și interoceptivă, al III-lea neuron al căii se află în talamus. Axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I din lobul parietal, cu excepția căii interoceptive, a cărei zonă de proiecție corticală este difuză. Nu orice cale a sensibilității trece însă prin talamus: fasciculele spinocerebeloase, care conduc sensibilitatea proprioceptivă de control al mișcării, ajung la cerebel.