Figura prezintă trunchiul cerebral privit din față, adică fața lui anterioară (ventrală). Desenul se citește de sus în jos, pe cele trei etaje ale trunchiului, iar în dreptul fiecărui etaj este însemnată câte o pereche de pedunculi cerebeloși, prin care trunchiul se leagă de cerebel. De o parte și de alta a liniei mediane se văd nervii cranieni, însemnați cu cifre romane în dreptul originii lor aparente, adică al locului de pe suprafața trunchiului unde se prinde fiecare nerv. Originea aparentă nu trebuie confundată cu originea reală, locul unde se află corpii neuronilor din care provin fibrele nervului, cum sunt nucleii din trunchiul cerebral sau ganglionii de pe traseul nervilor.

Cele trei etaje

Trunchiul cerebral este format din trei etaje, pe care desenul le arată unul sub altul:

• Mezencefalul, sus, este etajul superior. Aici se află nucleii nervilor oculomotor (III) și trohlear (IV), precum și nucleul roșu, substanța neagră și formația reticulată, din care pornesc spre măduvă fascicule extrapiramidale.
• Puntea lui Varolio, la mijloc, este porțiunea cea mai lată. Adăpostește nucleii motori ai trigemenului, ai nervului abducens și ai facialului, nucleul lacrimal, nucleul salivator superior și nucleii cohleari.
• Bulbul (măduva prelungită), jos, este etajul inferior. Aici se găsesc nucleul ambiguu, nucleul solitar, nucleul salivator inferior, nucleul motor al hipoglosului și nucleii vestibulari.

Etajele sunt despărțite de două șanțuri transversale: șanțul ponto-mezencefalic, între punte și mezencefal, și șanțul bulbo-pontin, între bulb și punte.

Reliefurile bulbului

Pe fața anterioară a bulbului se văd două perechi de reliefuri:

• Piramidele bulbare, două reliefuri alungite, verticale, așezate de o parte și de alta a liniei mediane.
• Oliva bulbară, un relief oval, prezent de fiecare parte, lateral de piramidă.

Șanțurile care mărginesc oliva sunt locuri de origine aparentă: prin șanțul preolivar, dintre olivă și piramidă, iese nervul hipoglos, iar prin șanțul retroolivar, dinapoia olivei, ies nervii glosofaringian și vag.

Pedunculii cerebeloși

Cerebelul este legat de bulb, punte și mezencefal prin trei perechi de pedunculi:

• Pedunculii cerebeloși inferiori îl leagă de bulb. Pe calea lor ajunge la cerebel fasciculul spinocerebelos dorsal (direct).
• Pedunculii cerebeloși mijlocii îl leagă de punte și sunt singurii care conțin numai fibre aferente.
• Pedunculii cerebeloși superiori îl leagă de mezencefal. De-a lungul lor ajunge la cerebel fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat).

Pedunculii inferiori și superiori conțin atât fibre aferente, cât și eferente. Cerebelul, împreună cu pedunculul cerebelos mijlociu, apare în Figura 32.

Nervii cranieni

Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic și sunt în număr de 12 perechi. Se deosebesc de nervii spinali prin aceea că nu au o dispoziție metamerică și nu au două rădăcini (dorsală și ventrală). Zece perechi își au originea în trunchiul cerebral. Nervii I, II și VIII sunt senzoriali, conducând excitații olfactive (I), optice (II) și statoacustice (VIII), nervii III, IV, VI, XI și XII sunt motori, iar nervii V, VII, IX și X sunt micști. Nervii III, VII, IX și X au în plus fibre parasimpatice preganglionare, cu origine în nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului cerebral.

Nervii din figură

• V, trigemenul (mixt) are originea aparentă pe partea anterioară a punții. Pe nervul secționat, legenda deosebește fibrele motorii (m), cu originea reală în nucleul motor al trigemenului din punte, și fibrele senzitive (s), cu originea reală în ganglionul trigeminal de pe traseul nervului.
• VI, abducensul (motor) iese prin șanțul bulbo-pontin, aproape de linia mediană, chiar deasupra piramidelor.
• VII, facialul (mixt) iese tot prin șanțul bulbo-pontin, spre capătul lui lateral.
• VIII, vestibulocohlearul (senzorial) iese în desen alături de facial, la capătul lateral al aceluiași șanț.
• IX, glosofaringianul, și X, vagul, ambii micști, ies prin șanțul retroolivar, vagul sub glosofaringian.
• XI, accesorul (motor) se prinde cel mai jos, pe marginea laterală a bulbului. Are o rădăcină bulbară, cu originea în nucleul ambiguu, și una spinală, cu originea în cornul anterior al măduvei cervicale.
• XII, hipoglosul (motor) iese prin șanțul preolivar, printr-un șir de fire subțiri așezate între piramidă și olivă.

Reflexele trunchiului cerebral

Bulbul, puntea și mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice și vegetative: salivator, de deglutiție, de vomă, tuse, strănut, masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de clipire, lacrimal, pupilare de acomodare și fotomotor. Cu excepția perechii VIII, drumul nervilor din figură până la organele pe care le inervează este urmărit în figurile următoare, de la Figura 26 la Figura 31.