Funcțiile fundamentale ale organismului uman (Biologie Corint, p. 27)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Nervii III, IV și VI, care dau titlul figurii, nu sunt numerotați pe desen, iar mușchiul drept extern, inervat de perechea VI, nu este însemnat.
Figura deschide orbita, privită dintr-o parte, și arată globul ocular cu mușchii care se prind de el și cu nervii care ajung la acești mușchi. Nervii sunt desenați ca fire subțiri, ramificate pe mușchi. Figura însoțește descrierea a trei perechi de nervi cranieni motori, III, IV și VI, care își împart acești mușchi, așa că se citește cel mai ușor pornind de la mușchi și asociind fiecăruia nervul care îl inervează.
Mușchii globului ocular
Mușchii din figură sunt mușchii extrinseci ai globului ocular, care se inseră pe sclerotică, porțiunea din spate a tunicii externe. Pe desen sunt numerotați cinci dintre ei:
Dacă adunăm mușchii pe care manualul îi atribuie celor trei perechi de nervi, globul ocular are patru mușchi drepți (intern, superior, inferior și extern) și doi oblici (superior și inferior). Dreptul extern este singurul fără număr pe desen.
Nervul optic
Din partea din spate a globului pleacă nervul optic, care trece printre mușchi spre fundul orbitei. El iese din glob în dreptul petei oarbe, străbătând sclerotica, și este format din axonii celulelor multipolare din retină. Nervii optici formează perechea a II-a de nervi cranieni și sunt nervi senzoriali, nu motori ca perechile III, IV și VI. Dreptul superior, dreptul inferior și nervul optic apar și în secțiunea prin glob din Figura 48.
Ce nerv ajunge la fiecare mușchi
Pe scurt, nervul III inervează toți mușchii globului în afară de doi: oblicul superior revine nervului IV, iar dreptul extern nervului VI. Dintre cele trei perechi, doar originea aparentă a nervului VI este numerotată în Figura 25, care arată fața anterioară a trunchiului cerebral. Nervul IV iese pe fața posterioară, așa că nu are cum să apară acolo.
Legătura cu vederea
Fibrele parasimpatice ale nervului III ajung la mușchi din tunica medie a globului. Stimularea parasimpatică îngustează pupila (mioză) și contractă mușchiul ciliar, pentru vederea de aproape. În acomodare (Figura 50), centrii corticali și coliculii cvadrigemeni superiori comandă contracția mușchiului ciliar prin nucleul vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor din mezencefal. La răspunsul efector participă și mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular, adică tocmai mușchii din această figură.
Nervii III, IV și VI, care dau titlul figurii, nu sunt numerotați pe desen, iar mușchiul drept extern, inervat de perechea VI, nu este însemnat.
Figura deschide orbita, privită dintr-o parte, și arată globul ocular cu mușchii care se prind de el și cu nervii care ajung la acești mușchi. Nervii sunt desenați ca fire subțiri, ramificate pe mușchi. Figura însoțește descrierea a trei perechi de nervi cranieni motori, III, IV și VI, care își împart acești mușchi, așa că se citește cel mai ușor pornind de la mușchi și asociind fiecăruia nervul care îl inervează.
Mușchii globului ocular
Mușchii din figură sunt mușchii extrinseci ai globului ocular, care se inseră pe sclerotică, porțiunea din spate a tunicii externe. Pe desen sunt numerotați cinci dintre ei:
Dacă adunăm mușchii pe care manualul îi atribuie celor trei perechi de nervi, globul ocular are patru mușchi drepți (intern, superior, inferior și extern) și doi oblici (superior și inferior). Dreptul extern este singurul fără număr pe desen.
Nervul optic
Din partea din spate a globului pleacă nervul optic, care trece printre mușchi spre fundul orbitei. El iese din glob în dreptul petei oarbe, străbătând sclerotica, și este format din axonii celulelor multipolare din retină. Nervii optici formează perechea a II-a de nervi cranieni și sunt nervi senzoriali, nu motori ca perechile III, IV și VI. Dreptul superior, dreptul inferior și nervul optic apar și în secțiunea prin glob din Figura 48.
Ce nerv ajunge la fiecare mușchi
Pe scurt, nervul III inervează toți mușchii globului în afară de doi: oblicul superior revine nervului IV, iar dreptul extern nervului VI. Dintre cele trei perechi, doar originea aparentă a nervului VI este numerotată în Figura 25, care arată fața anterioară a trunchiului cerebral. Nervul IV iese pe fața posterioară, așa că nu are cum să apară acolo.
Legătura cu vederea
Fibrele parasimpatice ale nervului III ajung la mușchi din tunica medie a globului. Stimularea parasimpatică îngustează pupila (mioză) și contractă mușchiul ciliar, pentru vederea de aproape. În acomodare (Figura 50), centrii corticali și coliculii cvadrigemeni superiori comandă contracția mușchiului ciliar prin nucleul vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor din mezencefal. La răspunsul efector participă și mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular, adică tocmai mușchii din această figură.