Figura arată fața medială a unei emisfere cerebrale, fața pe care emisfera o întoarce spre cealaltă emisferă. Ca să ajungă la vedere, creierul a fost secționat în planul medio-sagital, planul care îl împarte în două jumătăți simetrice. De aceea în desen apar tăiate corpul calos, care leagă cele două emisfere, și structurile de sub el: diencefalul, trunchiul cerebral și cerebelul. Partea anterioară a emisferei este în stânga, iar partea posterioară în dreapta, deasupra cerebelului.

Ce se observă pe fața medială

Emisferele cerebrale prezintă trei fețe: laterală, medială și inferioară (bazală). Pentru fața medială, manualul dă două repere: șanțul corpului calos și, în partea posterioară, scizura calcarină, un șanț orizontal. Pe lângă ele, figura mai arată șanțul parieto-occipital și capătul superior al șanțului central Rolando.

În rest, fața este acoperită de giri, despărțiți de șanțuri mai puțin adânci. Ei formează suprafața scoarței cerebrale: ca și la cerebel, substanța cenușie a emisferelor este dispusă la suprafață, formând scoarța, și în profunzime, formând nucleii bazali (corpii striați). De aceea corpii striați nu se văd pe această față. Nici șanțul olfactiv și girii orbitali nu apar aici, pentru că țin de fața bazală.

Corpul calos și șanțul lui

Banda arcuită din mijlocul figurii, cu capătul anterior curbat în jos, este corpul calos. El este format din fibre comisurale, care unesc cele două emisfere. Aceleași fibre formează și fornixul (trigonul cerebral) și comisura albă anterioară. Fibrele comisurale sunt unul dintre cele trei tipuri de fibre ale substanței albe a emisferelor, alături de fibrele de proiecție și de cele de asociație.

Deasupra corpului calos, pe toată lungimea arcului, se află șanțul corpului calos, care îl desparte de girii scoarței.

Scizura calcarină și șanțul parieto-occipital

În partea posterioară a feței, chiar deasupra cerebelului, se află scizura calcarină. Ea este legată de analizatorul vizual: în jurul ei, în lobul occipital, se termină axonii celui de-al III-lea neuron al căii optice. Aria vizuală primară se întinde mai ales pe fața medială a lobilor occipitali, de o parte și de alta a scizurii calcarine, iar în jurul acesteia se află ariile vizuale secundare sau asociative. În ariile vizuale se realizează senzația și percepția vizuală, adică transformarea stimulilor electrici porniți de la celulele fotoreceptoare în senzație de lumină, culoare și formă.

Deasupra scizurii calcarine, tot în partea posterioară și în spatele corpului calos, se vede șanțul parieto-occipital.

Șanțul central Rolando, reperul comun cu fața laterală

Pe fața laterală (Figura 34) se observă două șanțuri mai adânci, fisura laterală a lui Sylvius și șanțul central Rolando, care delimitează cei patru lobi. Lobul frontal este situat înaintea șanțului central. Pe fața medială se vede doar capătul superior al acestui șanț, o scurtă crestătură pe marginea de sus a emisferei. Este singurul șanț din figură care apare și pe fața laterală.

Ce mai găsești pe fața medială

Structurile de sub corpul calos nu sunt numerotate aici. Le găsești numite în Figura 33, desenată din același unghi: talamusul, epifiza, hipotalamusul și hipofiza, alături de mezencefal, punte și cerebel.

Tot pe fața medială a emisferelor, într-o zonă restrânsă, se află paleocortexul (Figura 37), inclus în sistemul limbic. Este alcătuit numai din două straturi celulare și este sediul proceselor psihice afectiv-emoționale și al actelor de comportament instinctiv.