Figura ilustrează deglutiția, adică totalitatea activităților motorii prin care bolul alimentar este transportat din cavitatea bucală în stomac. Cele trei desene arată esofagul în secțiune, în trei momente succesive, și se citesc de la stânga la dreapta. Primul surprinde doar o porțiune din esofag, iar următoarele două cuprind și capătul lui de jos, deschis în stomac. Urmărește bolul alimentar: coboară de la un desen la altul, iar în ultimul trece prin cardia și intră în stomac. În fiecare desen, o pereche de săgeți arată locul în care peretele esofagului se strânge, chiar deasupra bolului. Această contracție este unda peristaltică, cea care împinge bolul din urmă.

Bolul alimentar

Ceea ce coboară prin esofag este bolul alimentar, format în cavitatea bucală (Figura 75). Acolo, ca urmare a masticației și a acțiunii salivei, alimentele sunt omogenizate și îmbibate cu mucus. Aceleași transformări ușurează deglutiția: masticația fragmentează alimentele și înmoaie bolul, iar saliva le lubrifiază.

Cei trei timpi ai deglutiției

Deglutiția este un act reflex care se desfășoară în trei timpi. Figura îl arată pe ultimul, dar primii doi explică de unde vine bolul care intră în esofag.

1. Timpul bucal (voluntar). Când alimentele sunt gata de înghițit, ele sunt împinse voluntar în faringe. Este singurul timp voluntar: de aici înainte, deglutiția devine un act automat, în întregime sau aproape, care în mod obișnuit nu mai poate fi oprit.
2. Timpul faringian. Bolul stimulează ariile receptoare din jurul intrării în faringe. Impulsurile pornite de aici ajung la trunchiul cerebral, sediul reflexului de deglutiție, și declanșează o serie de contracții automate ale musculaturii faringiene. Datorită lor, alimentele nu pătrund în trahee și se deplasează liber spre esofag. Întregul proces durează 1-2 secunde. Etapele succesive ale deglutiției sunt controlate automat de centrul deglutiției. Cât durează deglutiția, acest centru inhibă specific centrul respirator bulbar, așa că respirația se oprește în orice punct al ciclului respirator s-ar afla.
3. Timpul esofagian, cel desenat în figură. Esofagul are rolul principal de a transporta alimentele din faringe în stomac, iar mișcările lui sunt organizate special pentru această funcție.

Cum înaintează bolul prin esofag

În mod normal, esofagul prezintă două tipuri de mișcări peristaltice:

• Peristaltismul primar este declanșat de deglutiție și începe în momentul în care alimentele trec din faringe în esofag. Este coordonat vagal.
• Peristaltismul secundar se datorează prezenței alimentelor în esofag și continuă până când acestea sunt propulsate în stomac. Este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului.

Unda peristaltică nu înaintează singură. Pe măsură ce se deplasează spre stomac, înaintea contracției merge o undă de relaxare, transmisă prin neuroni mienterici inhibitori. În desene, săgețile marchează contracția de deasupra bolului. Cum relaxarea o precedă, ea cuprinde porțiunea de esofag aflată sub bol, spre care acesta înaintează. Când unda de relaxare ajunge la esofagul inferior, se relaxează întregul stomac și, într-o măsură mai mică, chiar și duodenul, care se pregătesc astfel să primească alimentele.

Cardia și stomacul

În al doilea și al treilea desen, esofagul se deschide în stomac, recunoscut după plicile mucoasei. Locul de trecere dintre ele este cardia. La capătul terminal al esofagului, pe o porțiune de 2-5 cm deasupra joncțiunii cu stomacul, musculatura circulară esofagiană este îngroșată și funcționează ca un sfincter. Acesta prezintă o contracție tonică și este destins prin relaxarea receptivă. Contracția lui contribuie la prevenirea unui reflux gastro-esofagian, adică a întoarcerii conținutului gastric în esofag. Cardia și esofagul apar etichetate și pe desenul stomacului din Figura 76.

Ce urmează

În stomac, activitatea motorie și secretorie a acestuia transformă bolul alimentar într-o pastă omogenă numită chim gastric. Motilitatea gastrică realizează stocarea alimentelor, datorită relaxării receptive, amestecul lor cu secrețiile gastrice și evacuarea conținutului gastric în duoden (Figura 81).