Figura arată motilitatea gastrică, adică activitatea motorie a stomacului, în trei desene ale aceluiași organ, văzut în secțiune, cu fragmente de alimente în interior. Stomacul este desenat în aceeași poziție ca în Figura 76: esofagul intră sus, fundul și corpul gastric formează partea largă din dreapta, iar jos stomacul cotește spre stânga, în regiunile antrală și pilorică. Acestea se termină cu sfincterul piloric. Dincolo de el începe duodenul, care coboară la marginea din stânga a desenului.

Desenele se citesc de la stânga la dreapta, iar în fiecare, săgeata curbă arată încotro este împins conținutul în acel moment. Primele două desene urmăresc peristaltismul, al treilea retropulsia gastrică.

Ce realizează motilitatea gastrică

Activitatea motorie a stomacului are trei roluri:

1. Stocarea alimentelor, ca urmare a relaxării receptive. Stomacul se pregătește din timp: în timpul deglutiției, înaintea undei peristaltice a esofagului merge o undă de relaxare, transmisă prin neuroni mienterici inhibitori. Când aceasta ajunge la esofagul inferior, întreg stomacul se relaxează, gata să primească alimentele (Figura 80).
2. Amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice, în care retropulsia are un rol important.
3. Evacuarea conținutului gastric în duoden.

Peristaltismul: primele două desene

Contracțiile peristaltice pornesc de la granița dintre fundul și corpul gastric și se deplasează caudal, împingând alimentele către pilor (propulsie). Forța lor este controlată de acetilcolină și de gastrină, eliberată de celulele G ale glandelor pilorice, din regiunile antrală și pilorică.

În primul desen, săgeata pornește din corpul gastric și coboară spre partea de jos a stomacului. În al doilea, săgeata este mai jos, acolo unde stomacul cotește spre stânga, și împinge conținutul în regiunea antrală, spre pilor. Puse una după alta, cele două săgeți urmăresc unda care înaintează caudal. Se vede și efectul asupra conținutului: în primul desen, fragmentele de alimente ocupă și partea de sus a corpului gastric. În al doilea, această parte s-a golit, iar fragmentele s-au strâns jos, până în fața pilorului.

Retropulsia gastrică: al treilea desen

Retropulsia cuprinde mișcările de du-te-vino ale chimului. Ele sunt determinate de propulsia puternică a conținutului gastric către sfincterul piloric închis: conținutul împins spre pilor nu poate trece și se întoarce. De aceea, în al treilea desen săgeata are sensul opus celor din primele două: pornește din dreptul pilorului și se îndreaptă înapoi, spre corpul stomacului. Retropulsia are un rol important în amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice.

Rezultatul

Activitatea motorie și cea secretorie a stomacului transformă împreună bolul alimentar într-o pastă omogenă, numită chim gastric. Figura o sugerează prin fragmentele de alimente, care în al treilea desen sunt mai mici și mai numeroase decât în primele două. Conținutul gastric este apoi evacuat în duoden, iar în al treilea desen câteva fragmente se văd deja dincolo de pilor, în duoden.