Figura pune alături cele două tipuri de arc reflex, ca să poată fi comparate. În stânga este arcul reflex somatic, care pornește din piele și se încheie la un mușchi scheletic. În dreapta este arcul reflex vegetativ, care pornește din peretele unui viscer și se întoarce la același viscer. În ambele desene, măduva spinării apare ca un segment secționat transversal: fibrele care vin de la receptori intră în ea prin rădăcina posterioară, iar cele care duc comanda ies prin rădăcina anterioară. Fiecare neuron este desenat ca o fibră colorată: verde pentru neuronii senzitivi, albastru pentru neuronul motor somatic, negru pentru neuronul preganglionar și roșu pentru cel postganglionar. Tot cu roșu, dar în interiorul substanței cenușii, este desenat neuronul de asociație al fiecărui arc. Săgețile arată sensul impulsului nervos, spre măduvă pe fibrele senzitive și dinspre măduvă spre periferie pe cele motorii.

Ce au în comun

Arcul reflex vegetativ are aceleași componente cu cel somatic: receptorul, calea aferentă, centrii nervoși, calea eferentă și efectorul, numite pe rând în Figura 16. Și calea aferentă este asemănătoare. În ambele arcuri, neuronul senzitiv își are corpul în ganglionul spinal, de pe traiectul rădăcinii posterioare, unde sunt localizați atât neuronii somatosenzitivi, cât și cei viscerosenzitivi. Dendrita lui, lungă, ajunge la receptori, iar axonul pătrunde în măduvă pe calea rădăcinii posterioare. Diferă locul receptorilor:

• În arcul somatic, dendrita se ramifică într-un fragment de piele, recunoscut după firele de păr. Neuronii somatosenzitivi ajung la receptorii din piele (exteroceptori) sau din aparatul locomotor (proprioceptori).
• În arcul vegetativ, dendrita neuronului viscero-aferent se ramifică în peretele viscerului, la receptorii din organe sau vase (baroreceptori, presoreceptori, chemoreceptori). Acest neuron își are originea în ganglionii spinali, ca în desen, sau în ganglionii extranevraxiali atașați nervilor cranieni.

Centrul reflex și neuronii de asociație

În substanța cenușie, fiecare arc are câte un neuron de asociație, un neuron multipolar localizat în întregime în sistemul nervos central, care face legătura între neuronul senzitiv și cel motor. În arcul vegetativ, el se află în cornul lateral. Axonul neuronului viscerosenzitiv ajunge în jumătatea posterioară (dorsală) a acestui corn, numită zona viscerosenzitivă, iar neuronul de asociație îl leagă de dendritele neuronului visceromotor din jumătatea anterioară (ventrală) a aceluiași corn. Coarnele anterioare, laterale și posterioare pot fi urmărite pe secțiunea transversală a măduvei din Figura 19.

Ce le deosebește: calea eferentă

Diferența dintre cele două arcuri constă în modul în care este alcătuită calea eferentă, care la reflexul vegetativ se deosebește fundamental prin existența unor ganglioni vegetativi.

• În arcul somatic, comanda pleacă pe axonul unui singur neuron motor. Neuronii somatomotori au corpul în cornul anterior al măduvei, iar axonii lor formează rădăcina anterioară a nervilor spinali. În desen, fibra albastră merge fără întrerupere până la mușchiul scheletic.
• În arcul vegetativ, calea eferentă cuprinde doi neuroni. Primul, neuronul preganglionar, are corpul în substanța cenușie medulară sau cerebrală. În măduvă, el este neuronul visceromotor din jumătatea anterioară a cornului lateral, ca în desen. Axonul lui, prevăzut cu teacă de mielină, iese prin rădăcina anterioară și face sinapsă cu al doilea neuron într-un ganglion vegetativ. Axonul neuronului postganglionar nu are teacă de mielină și formează fibra postganglionară, care ajunge la organul efector vegetativ, mușchi neted sau glandă. În desen, fibra roșie se ramifică în peretele aceluiași viscer din care a pornit reflexul.

Pe o porțiune, fibrele fiecărui arc merg împreună prin trunchiul nervului spinal. Acesta este mixt: are fibre somatosenzitive și somatomotorii, ca în arcul din stânga, dar și viscerosenzitive și visceromotorii, ca în cel din dreapta.

Ganglionii vegetativi sunt latero-vertebrali în cazul sistemului simpatic și juxtaviscerali sau intramurali în cazul celui parasimpatic. Ganglionul desenat nu stă lângă viscer și nici în peretele lui, ci alături de măduvă, pe o formațiune verticală paralelă cu ea. După această regulă, este un ganglion latero-vertebral, deci arcul vegetativ din figură este unul simpatic.

Mediatori și plexuri vegetative

La sinapsa din ganglion se eliberează același mediator chimic la ambele sisteme, acetilcolina. La capătul periferic al fibrei postganglionare, acolo unde aceasta ia contact cu organul efector, se eliberează noradrenalina în cazul simpaticului și acetilcolina în cazul parasimpaticului (Figura 39). La nivelul diferitelor viscere, sistemul nervos vegetativ formează plexuri vegetative mixte, simpatico-parasimpatice.