Fig. 79. Ficatul și pancreasul: glandele anexe și căile lor

Funcțiile fundamentale ale organismului uman (Biologie Corint, p. 75)

1234567891011

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Figura arată ficatul și pancreasul, împreună cu canalele prin care produsele lor ajung în intestin. Alături de glandele salivare, cele două organe alcătuiesc glandele anexe ale tubului digestiv. Ficatul ocupă partea de sus a desenului, iar sub marginea lui inferioară se află vezica biliară. În dreapta se vede stomacul, cu esofagul deasupra. Pe sub ficat, stomacul se continuă cu duodenul, care coboară și se curbează ca o potcoavă. În această curbură stă capul pancreasului, iar restul glandei se întinde spre dreapta, sub stomac. Figura se citește cel mai ușor urmărind canalele: cele care pornesc din ficat duc bila, cele din pancreas duc sucul pancreatic, iar toate se termină în duoden.

Ficatul și căile biliare

Bila este formată de hepatocite și de celulele ductale care mărginesc ductele biliare, în cantitate de 250-1100 mL/zi. Este secretată continuu, iar drumul ei se poate urmări pe desen, de sus în jos:

  1. Canalele hepatice se ramifică în grosimea ficatului și se adună într-un singur trunchi la marginea lui inferioară.
  2. Acesta se unește cu canalul cistic, canalul scurt care vine de la vezica biliară. În perioadele interdigestive, bila este depozitată în vezică, unde ajunge pe acest canal.
  3. Din punctul de unire, un canal comun coboară spre duoden, de-a lungul capului pancreasului. Figura nu îl numerotează, dar în Figura 83 apare cu numele de canal coledoc.
  4. Canalul se deschide în duoden, acolo unde se află sfincterul Oddi.

Bila este necesară pentru digestia și absorbția lipidelor și pentru excreția unor substanțe insolubile în apă, cum sunt colesterolul și bilirubina. Ea conține acizi biliari (din care rezultă sărurile biliare), pigmenți biliari (bilirubina și biliverdina, care îi dau culoarea galbenă), lecitină, colesterol și electroliți, dar nu conține enzime.

Cum ajunge bila în duoden

În perioadele digestive, bila se eliberează în duoden numai după ce chimul a declanșat secreția de colecistokinină. Evacuarea ei este urmarea contracției musculaturii vezicii biliare, în paralel cu relaxarea sfincterului Oddi, iar ambele sunt realizate prin două mecanisme:

  • Mecanismul umoral: colecistokinina este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale ca răspuns, în principal, la pătrunderea în duoden a produșilor digestiei lipidelor. Ea produce contracția vezicii biliare și relaxarea sfincterului Oddi.
  • Mecanismul nervos: stimularea vagală determină contracția musculaturii veziculare și relaxarea sfincteriană, iar stimularea simpatică are efecte antagonice.

Pancreasul

Pancreasul are trei porțiuni, pe care desenul le arată de la dreapta spre stânga: coada, capătul subțire cel mai depărtat de duoden, corpul, porțiunea mijlocie, și capul, porțiunea groasă cuprinsă în potcoava duodenului.

Glanda conține celule endocrine, exocrine și ductale, iar în clasificarea țesuturilor apare printre glandele de tip mixt. Celulele endocrine sunt grupate în insulele Langerhans, care secretă insulină și glucagon (Figura 61). La digestie participă celelalte două tipuri de celule:

  • Celulele exocrine, organizate în acini, produc patru tipuri de enzime digestive: peptidaze, lipaze, amilaze și nucleaze, răspunzătoare de digestia proteinelor, respectiv a lipidelor, glucidelor și acizilor nucleici. Proteazele (tripsina și chimotripsina) se secretă în forma inactivă, ca tripsinogen și chimotripsinogen, iar aceleași celule secretă și inhibitorul tripsinei, care protejează pancreasul de autodigestie.
  • Celulele ductale secretă zilnic 1200-1500 mL de suc pancreatic, care conține o cantitate mare de bicarbonat (HCOX3X\ce{HCO3-}). Acesta neutralizează aciditatea gastrică și reglează pH-ul în intestinul superior.

Sucul pancreatic este strâns de canalele pancreatice, cel principal (Wirsung) și cel accesor (Santorini), care îl duc în duoden prin capul glandei.

Unde se varsă totul

Atât bila, cât și sucul pancreatic ajung în duoden, prima porțiune a intestinului subțire, în care stomacul își evacuează chimul. Aici cele două secreții lucrează împreună: sărurile biliare emulsionează lipidele din alimente și facilitează astfel acțiunea lipazei pancreatice. Structura intimă a ficatului, lobulul hepatic, este arătată în Figura 82, iar circuitul enterohepatic, prin care cea mai mare parte a sărurilor biliare se întoarce din intestin la ficat pe calea venei porte, apare în aceeași Figura 83.