Figura arată în detaliu o vertebră tipică, unul dintre oasele care alcătuiesc coloana vertebrală (Figura 7.5). Vertebrele variază în dimensiune și formă, dar fiecare prezintă un corp și un arc vertebral, din care pornesc mai multe apofize. Desenul arată vertebra din două unghiuri:

• Vederea de sus a unei vertebre, desenul din stânga, ca și cum ai privi-o de deasupra. Corpul, care formează partea din față a vertebrei, este jos în desen, iar apofiza spinoasă, îndreptată spre spate, este sus. Între ele se deschide gaura vertebrală.
• Vederea laterală dreaptă a trei vertebre suprapuse, desenul din dreapta. Corpurile, despărțite de discuri, sunt în dreapta, iar arcurile cu apofizele lor, în stânga. Aici se vede ce se află între două vertebre vecine.

Corpul și arcul vertebral

Corpul este cilindrul osos al vertebrei, situat între discuri, care susține greutatea. Corpurile vertebrale se opun forțelor de compresie exercitate în timpul mișcărilor.

În spatele corpului se întinde arcul vertebral, care înconjoară și protejează măduva spinării. Părțile lui laterale sunt formate de cei doi pediculi, cilindri osoși scurți care se desprind din corpul vertebral și se orientează spre posterior. În spate, arcul se închide prin cele două lamine, iar din mijlocul acestei porțiuni pornește apofiza spinoasă.

Apofizele

• Apofiza spinoasă se află în apropierea liniei mijlocii. În vederea laterală, fiecare vertebră are câte una, înclinată în jos.
• Apofizele transverse stau de fiecare parte a liniei mijlocii. În vederea de sus sunt cele două „brațe” laterale ale vertebrei.
• Apofizele articulare superioare se ridică spre vertebra de deasupra. În vederea de sus sunt cele două mici proeminențe ale arcului, de o parte și de alta a apofizei spinoase.
• Apofizele articulare inferioare coboară spre vertebra de dedesubt și se văd doar în vederea laterală.

Apofizele spinoase și transverse reprezintă locul de atașare a mai multor mușchi ai spatelui, dar și al ligamentelor care susțin coloana vertebrală. Aceeași funcție de susținere o au și apofizele articulare. În vederea laterală se vede cum apofiza articulară inferioară a unei vertebre coboară până lângă apofiza articulară superioară a vertebrei de dedesubt. La nivelul acestor apofize (procese) articulare apar diartroze, articulații care permit mișcări libere.

Cele două orificii, ușor de confundat

• Gaura vertebrală (foramenul vertebral) se află în interiorul unei singure vertebre, delimitată în față de corp, iar lateral și în spate de arcul vertebral. Găurile vertebrelor suprapuse formează canalul vertebral, prin care trece măduva spinării. Aceasta este un cordon de țesut nervos, lung de aproximativ 45 cm la adult, care continuă encefalul și se termină în apropierea discului dintre prima și a doua vertebră lombară (Figura 11.3).
• Foramenul intervertebral apare între două vertebre alăturate. Pediculii prezintă incizuri la nivelul marginilor lor care, împreună cu incizurile pediculilor vertebrelor adiacente, formează aceste orificii. Nervii cu originea la nivelul măduvei spinării trec prin ele și se distribuie către țesuturi. În vederea laterală, foramenul se vede în spatele corpurilor, între vertebra de sus și cea din mijloc.

Discul intervertebral

Până deasupra sacrului, vertebrele sunt separate între ele prin discuri intervertebrale, așezate între corpuri. Discurile sunt formate din cartilaj fibros, cu un nucleu central mai moale, absorb șocurile și permit flexibilitatea coloanei vertebrale. Legătura dintre două vertebre prin disc este o amfiartroză, o articulație cu mobilitate limitată, care permite mișcări precum aplecarea înainte sau în lateral (Figura 6.4). Așadar, vederea laterală arată două feluri de legături între vertebrele vecine: amfiartroza dintre corpuri și diartrozele dintre apofizele articulare.

Hernia de disc

O presiune excesivă poate determina bombarea spre exterior a discului, afecțiune numită hernie de disc. Vederea laterală te ajută să înțelegi de ce este extrem de dureroasă: discul stă chiar în fața canalului vertebral și lângă foramenele intervertebrale, așa că, bombând, comprimă măduva spinării sau un nerv spinal. Rezultă o durere intensă și senzație de amorțeală.