Figura prezintă un ganglion limfatic secționat, ca să i se vadă interiorul. Ganglionii limfatici sunt formațiunile caracteristice așezate pe traseul vaselor limfatice, prin care limfa trece în mod obligatoriu. Pe schema sistemului limfatic din Figura 89 apar grupuri întregi de ganglioni (latero-cervicali, submandibulari, axilari, lombari, inghinali). Aici este mărit unul singur.

Săgețile verzi arată sensul în care circulă limfa. Cele de sus coboară spre ganglion, pe vasele prin care limfa intră, iar cele de jos se îndepărtează de el, pe vasele prin care limfa iese. Se vede ușor că vasele care intră sunt mai multe decât cele care ies. Secțiunea se citește din afară spre centru: învelișul, apoi zona periferică și, la mijloc, partea centrală.

Capsula și trabeculele

• Capsula fibroasă este învelișul de la exteriorul ganglionului. Pe marginea secțiunii apare ca o bandă deschisă la culoare, care încercuiește tot interiorul, iar în stânga și sus se vede și fața exterioară a ganglionului, portocalie. Vasele aferente o străbat ca să pătrundă în ganglion.
• Trabeculele sunt benzile deschise la culoare care pornesc din capsulă spre interior. Ele se strecoară printre compartimentele zonei corticale și le despart unele de altele.

Cele două zone ale interiorului

• Zona corticală este partea periferică, așezată imediat sub capsulă. Este alcătuită din compartimente mari, violete, bine conturate, dispuse ca niște raze în jurul centrului. În ele se văd formațiuni ovale, mai închise la culoare.
• Medulara este partea centrală a ganglionului, un grup de compartimente mai mici, strânse la mijloc, spre care converg compartimentele zonei corticale. Din partea ei de jos pleacă vasele prin care limfa iese din ganglion.

Drumul limfei prin ganglion

1. Limfa colectată din diferitele țesuturi și organe ajunge la ganglion prin vasele aferente. Acestea sunt vase limfatice, formate prin confluența capilarelor limfatice și prevăzute la interior cu valve semilunare, care înlesnesc circulația limfei.
2. Limfa străbate obligatoriu interiorul ganglionului. Din desen reiese că îl parcurge dinspre periferie spre centru: vasele aferente ajung, prin capsulă, la zona corticală, iar vasele care ies pleacă din dreptul medularei.
3. Limfa părăsește ganglionul prin cele două vase din partea de jos. Manualul îl marchează pe unul dintre ele ca vas eferent, dar săgețile arată că limfa iese pe amândouă.
4. După ce a străbătut ganglionii regionali, limfa circulă spre trunchiurile limfatice mari și ajunge, în final, în cele două colectoare limfatice mari, canalul toracic și vena limfatică dreaptă. Prin ele trece în circulația venoasă.

Rolul ganglionilor limfatici

Trecerea obligatorie a limfei prin ganglioni are un rost. Ganglionii limfatici produc limfocite și monocite (nu și eritrocite), formează anticorpi, au rol în circulația limfei, opresc pătrunderea unor substanțe străine și au rol de barieră în răspândirea infecțiilor. Anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa gamma-globulinelor, care neutralizează sau distrug antigenul. Ganglionii fac parte din organele limfoide periferice, pe care le „însămânțează” timocitele din timus, iar în clasificarea țesuturilor manualul îi dă, alături de splină, ca exemplu de țesut conjunctiv moale reticulat.