Fig. 9.2. Mușchii superficiali ai feței posterioare a corpului

Sistemul muscular (Biologie Barron's, p. 194)

123456789101112131415

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Figura arată același corp ca Figura 9.1, dar văzut din spate, cu mușchii superficiali ai feței posterioare. Corpul este desenat întreg, cu brațele ușor depărtate de trunchi, iar mușchii apar simetric pe cele două jumătăți, așa că fiecare structură se poate urmări și în stânga, și în dreapta. Manualul grupează trei dintre mușchii coapsei sub numele de flexori ai gambei și folosește figura pentru a arăta că majoritatea mișcărilor corpului rezultă din acțiunile complexe ale unor grupe de mușchi: flexori, extensori, rotatori și alții.

Capul și gâtul

Din această regiune, figura arată doar doi mușchi. Occipitalul acoperă partea posterioară a capului și formează, împreună cu frontalul din vederea anterioară, mușchiul epicranian, unul dintre mușchii mimicii, care ridică sprânceana. Sternocleidomastoidul se vede din spate doar ca o fâșie îngustă pe partea laterală a gâtului. Pornește de pe stern și claviculă și urcă spre apofiza mastoidă a osului temporal. Cei doi sternocleidomastoizi, acționând împreună, produc flexia capului.

Spatele și umărul

Aceasta este fața pe care mușchii spatelui se văd cel mai bine. O vedere mai apropiată a lor apare în Figura 9.4.

  • Trapezul este un mușchi lat și triunghiular. Cei doi trapezi acoperă împreună partea de sus a spatelui, întinzându-se de la osul occipital și de la vertebre până la claviculă și scapulă. Tabelul 9.1 îi atribuie extensia membrului superior.
  • Dorsalul mare (marele dorsal) acoperă partea de jos a spatelui și urcă spre humerus printr-un tendon lat. Extinde brațul și este antagonistul pectoralului mare.
  • Deltoidul acoperă umărul și se vede și din față, și din spate. Este un abductor major al brațului și produce, de asemenea, flexia și extensia lui.
  • Oblicul extern este un mușchi al peretelui abdominal, din care se vede aici doar porțiunea laterală, pe flanc, sub marginea dorsalului mare. Pornește de la ultimele opt coaste inferioare, se întinde în jos și medial și comprimă peretele abdominal.

Membrul superior

  • Tricepsul brahial ocupă fața posterioară a brațului și este antagonistul bicepsului brahial: bicepsul flectează antebrațul, tricepsul realizează extensia.
  • Grupul extensorilor și al flexorilor carpului este masa musculară a antebrațului. Flexia încheieturii mâinii este realizată de flexorul radial și de flexorul ulnar al carpului, iar extensia de extensorul radial lung, extensorul radial scurt și extensorul ulnar al carpului. Acești mușchi permit, de asemenea, abducția și adducția încheieturii.
  • Extensorul degetelor, de pe fața posterioară a antebrațului, este unul dintre mușchii lungi ai antebrațului ale căror tendoane se întind înspre încheietura mâinii și apoi înspre degete. Astfel de mușchi servesc ca flexori și extensori puternici ai degetelor.

Membrul inferior

  • Fesierul mare este cel mai voluminos mușchi al fesei și realizează extensia membrului inferior în articulația șoldului.
  • Bicepsul femural, semitendinosul și semimembranosul formează grupul de pe fața posterioară a coapsei, pe care textul manualului îl numește mușchii ischiogambieri. Pornesc de pe tuberozitatea ischiadică (bicepsul femural are și un cap scurt, cu originea pe corpul femurului) și se inseră pe oasele gambei. Toți trei extind coapsa și flectează gamba. Mușchii posteriori ai coapsei apar în detaliu în Figura 9.8.
  • Gastrocnemianul se află pe fața posterioară a gambei, iar desenul îl arată ca două mase alăturate. Produce în principal flexia plantară a piciorului, dar flectează și gamba. Împreună cu solearul, aflat sub el, formează tricepsul sural, care dă forma moletului.
  • Tendonul calcanean (tendonul ahilian) este tendonul comun prin care tricepsul sural se inseră pe calcaneu, un os tarsian.

Agoniști și antagoniști

Citită împreună cu vederea anterioară, figura arată perechile de mușchi care se opun unul altuia: bicepsul brahial și tricepsul brahial la cot, cvadricepsul și mușchii ischiogambieri la genunchi, deltoidul pe de o parte și pectoralul mare împreună cu dorsalul mare pe de altă parte, la umăr. În timp ce agonistul se contractă pentru a produce mișcarea dorită, antagonistul se relaxează pentru a permite această mișcare.