Figura așază alături cele trei tipuri de vase sanguine, în ordinea în care le parcurge sângele: artera, capilarul și vena. Arteriolele, dintre arteră și capilar, și venulele, dintre capilar și venă, nu sunt desenate. Fiecare vas apare de două ori. Sus este o vedere în perspectivă a unui segment de vas, cu peretele secționat în trepte, ca să se vadă straturile unul sub altul. Jos este secțiunea transversală a aceluiași vas, în care straturile apar ca inele concentrice. Numele tunicilor stau între cele două rânduri și au câte o linie spre fiecare desen, așa că poți urmări aceeași tunică în ambele vederi. Artera este colorată în roșu, vena în albastru, iar în secțiuni tunica externă este violet și tunica medie roz.

Cele trei tunici

Toate vasele sanguine, cu excepția capilarelor, au în peretele lor trei straturi distincte, numite tunici. Ele înconjoară lumenul, spațiul central, gol, prin care curge sângele. Dinspre lumen spre exterior, tunicile sunt:

• Tunica internă căptușește lumenul vascular. Este un strat subțire endotelial, format din epiteliu simplu pavimentos așezat pe o membrană bazală, și se numește endoteliu. Continuarea endoteliului, numită endocard, căptușește inima și acoperă valvele cardiace (Figura 15.2). În secțiuni, este inelul subțire de la marginea lumenului.
• Tunica medie este stratul mijlociu, alcătuit în principal din celule musculare netede și fibre elastice aparținând țesutului conjunctiv. În secțiuni, este inelul roz.
• Tunica externă este stratul exterior, format în principal dintr-o țesătură laxă de fibre de colagen. Fibrele protejează vasele sanguine și asigură fixarea lor de țesuturile învecinate. În secțiuni, este inelul violet.

Artera

Artera transportă sângele la presiune ridicată, de la inimă la arteriole, și are un perete gros și rezistent. Tunica ei medie este un strat gros de mușchi neted și țesut elastic, iar în secțiune inelul roz este cel mai lat dintre straturi. Datorită țesutului elastic, artera se destinde când inima se contractă, apoi revine la forma inițială și împinge sângele înainte. Mușchiul neted se poate contracta și micșora lumenul, ceea ce se numește vasoconstricție, iar mărirea lumenului se numește vasodilatație.

Capilarul

Capilarele sunt structuri microscopice care leagă arteriolele de venule. Peretele lor face excepție de la regula celor trei tunici: este format dintr-un singur strat de celule endoteliale, care alcătuiește tunica internă. Desenul de sus arată limitele dintre aceste celule pe suprafața capilarului, iar în secțiune peretele apare ca un inel subțire. Prin acest perete, moleculele mici pot să treacă cu ușurință, așa că el se comportă ca o membrană semipermeabilă prin care se realizează schimburile de nutrienți, gaze și reziduuri între sânge și celulele din țesuturi.

Vena

Vena are aceleași trei tunici ca artera, cu două deosebiri care se văd în secțiune: tunica externă (inelul violet) este mai groasă, iar tunica medie (inelul roz) este mai subțire. Sângele curge prin venă lin și cu presiune mai mică, nu pulsează ca în artere, așa că peretele ei nu trebuie să fie la fel de rezistent. Peretele arterei trebuie să reziste la presiunea sângelui, de aceea este mai gros decât cel al venei, iar diferența se vede și în secțiuni. Vena transportă sângele de la venule înapoi la inimă.

Multe vene au și valve, formate din pliuri ale stratului intern. În desenul de sus, valva apare ca două lambouri în interiorul venei. Arterele și capilarele nu au valve, valvele sunt prezente doar în vene. Cum funcționează valvele arată Figura 15.8 (b).