Figura prezintă sistemul nervos periferic pe desenul unui corp văzut din față, cu capul întors spre dreapta, de la cap până la coapse. Nervii pornesc din encefal și din măduva spinării, desenate și ele. Ca desenul să rămână clar, nervii trunchiului și ai membrelor sunt trasați doar pe jumătatea din stânga a figurii, iar pe cea din dreapta, lângă măduvă, se văd numai capetele lor scurte. Nervii cranieni se răsfiră în dreptul feței, grupele de nervi spinali se succed de sus în jos de-a lungul măduvei, iar plexurile și nervii membrelor se văd în jumătatea din stânga.

Sistemul nervos periferic leagă encefalul și măduva spinării de celelalte părți ale corpului și de mediul înconjurător. El cuprinde tot țesutul nervos aflat în afara lor, în principal nervii periferici, ganglionii asociați acestora și receptorii senzoriali. Prin fibrele aferente (senzoriale), impulsurile pornite din structurile senzoriale ajung la sistemul nervos central, unde sunt interpretate. Prin fibrele eferente (motorii), impulsurile sistemului nervos central ajung la efectori (mușchi și glande). Fibrele eferente somatice inervează mușchii scheletici, iar cele autonome (vegetative) inervează mușchii netezi, mușchiul cardiac și glandele. Aproape toți nervii periferici sunt micști, cu ambele tipuri de fibre.

Nervii cranieni

În dreptul feței, câteva ramuri pornesc de sub encefal. Ele sunt doar o parte din cele 12 perechi de nervi cranieni, care aparțin diferitelor zone ale encefalului, trec pe dedesubtul emisferelor cerebrale și devin vizibili la baza encefalului (Figura 11.8). Unii conțin atât axoni motori, cât și axoni senzoriali, alții doar axoni senzoriali, ca nervii olfactivi și optici, iar alții, care controlează în principal efectorii, conțin axoni motori.

Cele 31 de perechi de nervi spinali

Nervii spinali asigură comunicarea dintre măduva spinării și diverse părți ale corpului. De-a lungul măduvei, figura îi arată în cinci grupe, de sus în jos:

• cervicali, 8 perechi, în dreptul gâtului,
• toracici, 12 perechi, desenați ca linii paralele de-a lungul toracelui,
• lombari, 5 perechi,
• sacrali, 5 perechi,
• coccigieni, o singură pereche, la capătul de jos al măduvei.

Grupele poartă aceleași nume ca regiunile măduvei spinării din Figura 11.1. Fiecare nerv spinal iese din măduvă prin două rădăcini (Figura 11.3):

• rădăcina dorsală, provenită din coarnele posterioare, are un ganglion cu corpii celulari ai neuronilor senzoriali și transmite informații senzoriale,
• rădăcina ventrală, provenită din coarnele anterioare, conține axonii neuronilor motori și transmite comenzi spre mușchii scheletici. Nu are ganglion, deoarece corpii acestor neuroni se află în substanța cenușie a măduvei.

Cele patru plexuri

Înainte de a ajunge la destinație, nervii spinali se combină temporar și formează rețele complexe, numite plexuri, în care fibre provenite de la mai mulți nervi sunt interconectate. În desen, plexurile apar ca încrucișări de nervi lângă măduvă:

• plexul cervical, în partea de sus a gâtului,
• plexul brahial, la baza gâtului, de unde nervii pleacă spre umăr și spre membrul superior,
• plexul lombar și, puțin mai jos, plexul sacral, în partea de jos a trunchiului, de unde nervii coboară spre coapsă.

Textul de sub figură ne atrage atenția asupra plexului cervical și a celui brahial, amândouă în dreptul nervilor cervicali. Între plexul brahial și cel lombar, nervii toracici pleacă separat și nu formează niciun plex.

Unii nervi periferici

În desen, nervii membrelor pornesc din plexuri. Figura numește trei nervi care coboară din plexul brahial până la mână:

• nervul ulnar, pe partea membrului superior dinspre trunchi,
• nervul median, la mijlocul membrului,
• nervul radial, spre marginea exterioară a membrului.

Alți trei coboară din rețeaua plexurilor lombar și sacral:

• nervul cutanat femural lateral, o ramură care pleacă oblic, în afară, spre partea laterală a șoldului,
• nervul femural, care se desface în coapsă în câteva ramuri scurte,
• nervul sciatic, cel mai lung dintre cei trei, care ajunge până la marginea de jos a desenului.

Nervii cranieni față de nervii spinali

Manualul îi compară într-un tabel. Nervii cranieni se distribuie predominant la cap și la gât și au funcții legate de văz, auz, miros, gust și mișcările oculare. Nervii spinali se distribuie la piele, mușchii scheletici, articulații, vase sanguine, glande sudoripare și mucoase, cu excepția capului și a gâtului, și au funcții legate de simț, mișcări și transpirație. Nervii spinali sunt micști, cu fibre senzoriale și motorii, și pot fi somatici sau vegetativi.