Se încarcă
Funcțiile fundamentale ale organismului uman (Biologie Corint, p. 22)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
În legenda manualului, „fascicul cuneat” apare de două ori: sub bulb, numele arată chiar fasciculul cuneat, dar în interiorul bulbului este pus pe fibrele care urcă după încrucișare, pe care textul manualului le numește lemniscul medial. În desenul din dreapta, fasciculul corticospinal lateral este marcat încă din punte, iar fibrele roșii trec de partea opusă abia sub bulb. Reține varianta din text: fibrele piramidale se încrucișează în bulb, iar fasciculul corticospinal lateral se formează după încrucișare și coboară prin cordonul lateral al măduvei.
Figura urmărește căile descendente, pe care comanda motorie coboară de la scoarța cerebrală până la mușchii scheletici. Ambele desene sunt construite ca un șir de secțiuni așezate de sus în jos: emisferele cerebrale, mezencefalul, puntea împreună cu cerebelul, bulbul rahidian și măduva spinării. Căile sunt linii colorate, săgețile arată sensul impulsului, iar punctele reprezintă neuronii. Desenul din stânga arată calea piramidală și împărțirea ei în bulb, alături de o cale senzitivă care urcă. Cel din dreapta urmărește cele două fascicule piramidale și o cale extrapiramidală până la mușchi.
Nivelurile desenate, de sus în jos
Calea sistemului piramidal
Își are originea în cortexul cerebral și controlează motilitatea voluntară. Fasciculul piramidal (corticospinal) pornește din aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentară și aria motorie secundară, suprapusă ariei senzitive secundare. Din cele aproximativ 1 000 000 de fibre ale sale, circa 700 000 sunt mielinizate. Fibrele străbat toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral, iar în bulb se despart:
Tot în trunchiul cerebral, din fasciculul piramidal se desprind fibre corticonucleare, spre nucleii motori ai nervilor cranieni, similari cornului anterior al măduvei. Calea are, așadar, doi neuroni: unul cortical, central, de comandă (punctele din scoarță) și unul inferior, periferic sau de execuție, aflat în măduvă (punctele din coarnele anterioare) sau în nucleii motori ai nervilor cranieni.
Cele două fascicule în desenul din dreapta
Aici albastrul nu mai înseamnă o cale senzitivă: fibrele încrucișate sunt roșii, iar cele directe, tot motorii, sunt albastre. Linia roșie trece de partea opusă și coboară până în regiunea lombară, unde se oprește pe neuronii din cornul anterior. Linia albastră coboară neîncrucișată, lângă fisura mediană, și trece de partea opusă abia în dreptul segmentului lombar. Astfel, ambele ajung la neuronii din aceeași jumătate a măduvei, ai căror axoni pleacă spre mușchiul de jos. În acest desen, fasciculul piramidal este marcat în punte pe linia albastră, iar fasciculul corticospinal lateral tot în punte, pe linia roșie a fibrelor care îl vor forma după încrucișare.
Calea sistemului extrapiramidal
Își are originea în etajele corticale și subcorticale și controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată. Căile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striați), situați deasupra și lateral de talamus. De aici, prin eferențele lor (fibre strionigrice, striorubrice și strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal, adică nucleul roșu, substanța neagră și formația reticulată, și se continuă spre măduvă prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale și reticulospinale. De la nucleii bulbari, olivari și vestibulari, calea se continuă cu fasciculele olivospinale și vestibulospinale. Toate aceste fascicule ajung, în final, la neuronii motori din cornul anterior al măduvei.
În desenul din dreapta, calea extrapiramidală este reprezentată de fasciculul rubrospinal, linia verde. Pornește de la nucleul roșu din mezencefal, trece de partea opusă imediat sub mezencefal și coboară până în regiunea cervicală, la un neuron din cornul anterior, al cărui axon merge la mușchiul de sus.
Linia albastră din desenul din stânga: o cale senzitivă
Este singura linie care urcă în figură. Impulsul senzitiv de la piele intră în măduvă, iar axonul primului neuron, aflat în ganglionul spinal, urcă prin cordonul posterior, în fasciculul cuneat. Acesta apare numai în măduva cervicală și în cea toracală superioară și se oprește în bulb, la nucleul cuneat, unde se află al doilea neuron. Axonul acestuia se încrucișează (decusația senzitivă, linia în formă de V din bulb), apoi urcă, sub numele de lemniscul medial, până la talamus. Al treilea neuron, din talamus, trimite axonul în scoarță, în aria somestezică I. Căile ascendente sunt prezentate pe larg în Figura 20.
La intrarea în bulb, cele două linii sunt marcate împreună ca fibre senzitive și motorii care se încrucișează în bulb: aici își schimbă partea atât calea piramidală, cât și această cale senzitivă.
Rolul căilor descendente
Prin căile descendente, centrii encefalici exercită asupra musculaturii scheletice un control motor voluntar, prin calea piramidală, și unul automat, prin căile extrapiramidale. Astfel sunt reglate tonusul muscular și activitatea motorie și sunt menținute postura și echilibrul corpului. Poziția fiecărui fascicul în secțiunea măduvei se vede în Figura 22.
În legenda manualului, „fascicul cuneat” apare de două ori: sub bulb, numele arată chiar fasciculul cuneat, dar în interiorul bulbului este pus pe fibrele care urcă după încrucișare, pe care textul manualului le numește lemniscul medial. În desenul din dreapta, fasciculul corticospinal lateral este marcat încă din punte, iar fibrele roșii trec de partea opusă abia sub bulb. Reține varianta din text: fibrele piramidale se încrucișează în bulb, iar fasciculul corticospinal lateral se formează după încrucișare și coboară prin cordonul lateral al măduvei.
Figura urmărește căile descendente, pe care comanda motorie coboară de la scoarța cerebrală până la mușchii scheletici. Ambele desene sunt construite ca un șir de secțiuni așezate de sus în jos: emisferele cerebrale, mezencefalul, puntea împreună cu cerebelul, bulbul rahidian și măduva spinării. Căile sunt linii colorate, săgețile arată sensul impulsului, iar punctele reprezintă neuronii. Desenul din stânga arată calea piramidală și împărțirea ei în bulb, alături de o cale senzitivă care urcă. Cel din dreapta urmărește cele două fascicule piramidale și o cale extrapiramidală până la mușchi.
Nivelurile desenate, de sus în jos
Calea sistemului piramidal
Își are originea în cortexul cerebral și controlează motilitatea voluntară. Fasciculul piramidal (corticospinal) pornește din aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentară și aria motorie secundară, suprapusă ariei senzitive secundare. Din cele aproximativ 1 000 000 de fibre ale sale, circa 700 000 sunt mielinizate. Fibrele străbat toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral, iar în bulb se despart:
Tot în trunchiul cerebral, din fasciculul piramidal se desprind fibre corticonucleare, spre nucleii motori ai nervilor cranieni, similari cornului anterior al măduvei. Calea are, așadar, doi neuroni: unul cortical, central, de comandă (punctele din scoarță) și unul inferior, periferic sau de execuție, aflat în măduvă (punctele din coarnele anterioare) sau în nucleii motori ai nervilor cranieni.
Cele două fascicule în desenul din dreapta
Aici albastrul nu mai înseamnă o cale senzitivă: fibrele încrucișate sunt roșii, iar cele directe, tot motorii, sunt albastre. Linia roșie trece de partea opusă și coboară până în regiunea lombară, unde se oprește pe neuronii din cornul anterior. Linia albastră coboară neîncrucișată, lângă fisura mediană, și trece de partea opusă abia în dreptul segmentului lombar. Astfel, ambele ajung la neuronii din aceeași jumătate a măduvei, ai căror axoni pleacă spre mușchiul de jos. În acest desen, fasciculul piramidal este marcat în punte pe linia albastră, iar fasciculul corticospinal lateral tot în punte, pe linia roșie a fibrelor care îl vor forma după încrucișare.
Calea sistemului extrapiramidal
Își are originea în etajele corticale și subcorticale și controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată. Căile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striați), situați deasupra și lateral de talamus. De aici, prin eferențele lor (fibre strionigrice, striorubrice și strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal, adică nucleul roșu, substanța neagră și formația reticulată, și se continuă spre măduvă prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale și reticulospinale. De la nucleii bulbari, olivari și vestibulari, calea se continuă cu fasciculele olivospinale și vestibulospinale. Toate aceste fascicule ajung, în final, la neuronii motori din cornul anterior al măduvei.
În desenul din dreapta, calea extrapiramidală este reprezentată de fasciculul rubrospinal, linia verde. Pornește de la nucleul roșu din mezencefal, trece de partea opusă imediat sub mezencefal și coboară până în regiunea cervicală, la un neuron din cornul anterior, al cărui axon merge la mușchiul de sus.
Linia albastră din desenul din stânga: o cale senzitivă
Este singura linie care urcă în figură. Impulsul senzitiv de la piele intră în măduvă, iar axonul primului neuron, aflat în ganglionul spinal, urcă prin cordonul posterior, în fasciculul cuneat. Acesta apare numai în măduva cervicală și în cea toracală superioară și se oprește în bulb, la nucleul cuneat, unde se află al doilea neuron. Axonul acestuia se încrucișează (decusația senzitivă, linia în formă de V din bulb), apoi urcă, sub numele de lemniscul medial, până la talamus. Al treilea neuron, din talamus, trimite axonul în scoarță, în aria somestezică I. Căile ascendente sunt prezentate pe larg în Figura 20.
La intrarea în bulb, cele două linii sunt marcate împreună ca fibre senzitive și motorii care se încrucișează în bulb: aici își schimbă partea atât calea piramidală, cât și această cale senzitivă.
Rolul căilor descendente
Prin căile descendente, centrii encefalici exercită asupra musculaturii scheletice un control motor voluntar, prin calea piramidală, și unul automat, prin căile extrapiramidale. Astfel sunt reglate tonusul muscular și activitatea motorie și sunt menținute postura și echilibrul corpului. Poziția fiecărui fascicul în secțiunea măduvei se vede în Figura 22.