Figura desface sângele integral în componentele lui, ca o schemă citită de sus în jos. Bara de sus reprezintă sângele așa cum circulă prin vase și este împărțită în cele două componente majore: plasma, în stânga, și elementele figurate, în dreapta. Sub fiecare dintre ele coboară câte o bară care arată, ca într-o diagramă de proporții, din ce este făcută acea componentă, iar din capătul ei îngust pornesc linii spre coloanele verticale de jos, care desfac mai departe acel capăt. Cu cât o porțiune este mai lată în bare, sau mai înaltă în coloane, cu atât componenta respectivă ocupă mai mult din total.

Cele două componente majore

• Plasma (55%) este partea fluidă a sângelui, un fluid apos de culoare gălbuie în care sunt suspendate celelalte componente.
• Elementele figurate (45%) sunt globulele roșii, globulele albe și fragmentele celulare numite plachete.

Sângele este unul dintre țesuturile conjunctive ale organismului. La o persoană cu greutate medie el reprezintă aproximativ 8% din greutatea corporală, este mai vâscos decât apa și în mod normal are un pH cuprins între 7,35 și 7,45.

Ce conține plasma

Bara plasmei are doar două porțiuni: apa, care ocupă aproape toată lungimea ei, și o fâșie îngustă la capăt, din care pornesc trei linii spre cele trei coloane de dedesubt.

• Apa (92%) ocupă cea mai mare parte a plasmei și este mediul în care se dizolvă tot restul.
• Proteinele reprezintă aproximativ 7% din plasmă și sunt de trei tipuri, desenate ca segmente suprapuse în prima coloană: albuminele, globulinele și fibrinogenul.
• Metaboliții sunt nutrienții și produșii de metabolism dizolvați, strânși în a doua coloană: lipide, glucoză, aminoacizi și produși cu azot.
• Ionii reprezintă aproximativ 1% din plasmă. Ultima coloană le poartă scrise formulele, de sus în jos: $\ce{Na+}$, $\ce{K+}$, $\ce{Ca^2+}$, $\ce{Mg^2+}$, $\ce{Cl-}$, $\ce{HCO3-}$, $\ce{HPO4^2-}$ și $\ce{SO4^2-}$.

Pe lângă acestea, plasma mai conține hormoni, gaze dizolvate și proteinele cu rol în coagulare. După coagularea sângelui și consumarea acestor proteine, din plasmă rămâne un fluid numit ser.

Ce conțin elementele figurate

Bara din dreapta este construită la fel: hematiile ocupă aproape toată lungimea ei, iar din fâșia îngustă rămasă pornesc două linii spre ultimele două coloane, în care sunt desenate chiar celulele respective.

• Hematiile (99%) ocupă practic toată bara. Sunt desenate ca discuri turtite și transportă oxigenul cu ajutorul hemoglobinei din citoplasma lor (Figura 14.2).
• Plachetele sunt fragmente celulare mici, desenate răsfirate în coloana alăturată. Sunt esențiale pentru coagulare.
• Leucocitele ocupă ultima coloană și sunt desfăcute în cele cinci tipuri.

Cele cinci tipuri de leucocite

Coloana leucocitelor este împărțită în cinci benzi suprapuse, tot mai scunde de sus în jos, pe măsură ce tipul respectiv este mai rar. În fiecare bandă este desenată celula ei, destul de mare ca să i se vadă nucleul și granulațiile (Figura 14.5).

• Neutrofilele, aproximativ 60% din totalul leucocitelor, cu nucleu lobat și granulații fine.
• Limfocitele, aproximativ 30%, fără granulații, cu nucleu mare.
• Monocitele, între 6 și 8%, cele mai mari, cu nucleu în formă de rinichi.
• Eozinofilele, aproximativ 1%, cu granulații care apar roșii.
• Bazofilele, aproximativ 1%, cu granulații care apar albastre.

Proporțiile desenate se potrivesc cu numerele din text: un bărbat adult are aproximativ 5,4 milioane de globule roșii pe milimetru cub de sânge (o femeie, aproximativ 4,8 milioane), aproximativ 300.000 de plachete și doar aproximativ 7000 de leucocite pe aceeași unitate de volum.