Fig. 14.5. Comparație între globulele albe, globulele roșii și plachete

Sângele (Biologie Barron's, p. 328)

Figura pune alături cele trei feluri de elemente figurate ale sângelui, desenate la aceeași scară, ca să le poți compara direct (Figura 14.1). Rândul de sus ține elementele care nu sunt globule albe: eritrocitele în stânga și plachetele în dreapta. Dedesubt, un chenar punctat strânge cele cinci globule albe sub numele „Leucocite”, iar înăuntrul lui două subtitluri le împart în granulocite, cele cu granulații în citoplasmă, și agranulocite, cele fără granulații în citoplasmă. Sub numele fiecărui element sunt notate pe scurt semnele după care îl recunoști, iar la leucocite apare și cât reprezintă fiecare tip din totalul globulelor albe.

Rândul de sus: eritrocitele și plachetele

  • Eritrocitele sunt desenate ca discuri mai subțiri în centru decât la margini (Figura 14.2). Sunt singurele elemente din figură fără nimic desenat în interior, pentru că globulele roșii mature nu au nucleu și nici organite.
  • Plachetele sunt cele mai mici elemente desenate, niște fragmente neregulate. Practic, ele nu sunt celule, ci fragmente de citoplasmă înconjurate de membrană, desprinse din celule mari ale măduvei roșii osoase numite megacariocite. Sunt esențiale pentru coagulare.

Rândul de mijloc: granulocitele

Granulocitele au granulații în citoplasmă, desenate ca puncte împrăștiate în toată celula, și un nucleu care nu este rotund, ci lobat sau neregulat.

  • Neutrofilul are granulații fine și un nucleu cu doi până la cinci lobi legați între ei, motiv pentru care este numit și leucocit polimorfonuclear.
  • Eozinofilul are granulații care se colorează cu coloranți acidofili și apar roșii, strălucitoare, și un nucleu bilobat.
  • Bazofilul are granulații mari, care se colorează cu coloranți bazici și apar albastru-purpuriu închis, și un nucleu neregulat, frecvent în formă de S.

Rândul de jos: agranulocitele

Agranulocitele nu au granulații în citoplasmă, așa că pe desen citoplasma lor apare curată. Se deosebesc între ele prin mărime și prin forma nucleului.

  • Limfocitul este cel mai mic leucocit desenat. Nucleul lui mare ocupă aproape toată celula și lasă în jur doar un strat subțire de citoplasmă.
  • Monocitul este cel mai mare leucocit desenat. Nucleul lui, foarte mare, prezintă o depresiune pe una din margini, ceea ce îi dă forma de rinichi sau de potcoavă, iar în jurul lui se vede un strat gros de citoplasmă.

Cât de multe sunt din fiecare

Procentele scrise lângă numele fiecărui leucocit arată cât reprezintă tipul acela din totalul globulelor albe. Un adult are aproximativ 7000 de leucocite pe milimetru cub de sânge, iar dintre acestea neutrofilele reprezintă aproximativ 60%, limfocitele aproximativ 30%, monocitele între 6 și 8%, iar eozinofilele și bazofilele câte aproximativ 1% fiecare. Pentru comparație, plachetele sunt în număr de aproximativ 300.000, iar eritrocitele de aproximativ 5,4 milioane la bărbați și 4,8 milioane la femei, pe aceeași unitate de volum.