Figura urmărește nervul glosofaringian, perechea IX de nervi cranieni, de la bulb până la structurile pe care le deservește. Capul este desenat în profil, cu fața spre stânga și cu conturul feței doar schițat, ca să se vadă ce se află în profunzime: bulbul în spate, limba în față, iar între ele glanda parotidă și, sub ea, artera carotidă. Nervul însuși nu are etichetă: este firul subțire și ramificat care pornește din bulb, trece pe lângă marginea dinapoi a parotidei și pe lângă carotidă și ajunge, prin ramurile lui, în partea dinapoi a limbii și în mușchii din spatele ei.

Ce fel de nerv este

Nervii glosofaringieni sunt nervi micști, care au și fibre parasimpatice. Originea aparentă se află în șanțul retroolivar, adică înapoia olivei bulbare, în locul marcat cu IX pe fața anterioară a trunchiului cerebral din Figura 25. Fiecare fel de fibre are originea și destinația lui:

• Fibrele motorii au originea reală în nucleul ambiguu din bulb și se distribuie mușchilor faringelui.
• Fibrele senzoriale (gustative) au primul neuron în ganglionii de pe traiectul nervului, iar deutoneuronul în nucleul solitar din bulb. Ele culeg excitațiile gustative din treimea posterioară a limbii, porțiunea în care se răsfiră, în figură, ramurile nervului.
• Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb și ajung la glandele parotide.

Toți cei trei nuclei ai nervului (ambiguu, solitar și salivator inferior) se află așadar în bulb. Ganglionii de pe traiectul nervului nu sunt marcați în figură.

Drumul informației gustative

Receptorii gustului sunt mugurii gustativi din papilele limbii. La polul bazal al celulelor gustative sosesc terminațiile nervilor faciali, glosofaringieni și vagi (Figura 46). Pentru treimea posterioară a limbii, calea este:

Mugurii gustativi → ganglionii de pe traiectul glosofaringianului (protoneuronul) → nucleul solitar din bulb (deutoneuronul, ai cărui axoni se încrucișează) → talamus → aria gustativă, în partea inferioară a girului postcentral.

Parotida și fibrele parasimpatice

Parotidele sunt, alături de glandele submandibulare și sublinguale, glande salivare, adică glande anexe ale tubului digestiv. Fibrele parasimpatice ale nervului IX sunt preganglionare. Ca în tot sistemul parasimpatic, ele fac sinapsă cu fibra postganglionară într-un ganglion aflat aproape de organ sau chiar în peretele lui, așa că fibra preganglionară este lungă, iar cea postganglionară, scurtă. Ganglionul nu este marcat în această figură, dar îl vezi în Figura 41, pe drumul nervului cranian IX spre glanda parotidă. Stimularea parasimpatică crește secreția salivară și o face apoasă, pe când cea simpatică o scade și o face vâscoasă.

Nervii limbii, pe scurt

Limba și glandele salivare își împart inervația între mai mulți nervi cranieni, ușor de confundat:

• Facialul (VII) culege gustul de la corpul limbii, iar fibrele lui parasimpatice, din nucleii lacrimal și salivator superior din punte, inervează glandele lacrimale, submandibulare și sublinguale.
• Glosofaringianul (IX) culege gustul din treimea posterioară a limbii și trimite fibre parasimpatice, din nucleul salivator inferior din bulb, la glandele parotide.
• Vagul (X) culege sensibilitatea gustativă de la baza rădăcinii limbii.
• Hipoglosul (XII), nerv motor, inervează musculatura limbii. Fibrele motorii ale glosofaringianului merg la mușchii faringelui, nu la cei ai limbii.