Figura arată organul Corti, care conține receptorii acustici, la două niveluri de mărire. Desenul de sus (a) este o secțiune printr-o tură a melcului, cu cele trei compartimente ale acestuia. Dreptunghiul încadrează organul Corti, iar în desenul de jos (b) același organ apare mărit: se văd celulele auditive, membranele între care stau acestea și fibrele nervoase care ajung la ele.

(a) Cele trei compartimente ale melcului

Melcul osos face 2½ ture în jurul unui ax osos central, columela, pe care se prinde lama spirală osoasă. Lama este întregită de membrana bazilară și de membrana vestibulară Reissner, iar aceste două membrane împart lumenul osos al melcului în trei compartimente, pe care desenul le arată de sus în jos:

• Rampa vestibulară, cavitatea mare de sus, situată deasupra membranei vestibulare.
• Canalul cohlear (melcul membranos, numit în legenda figurii și „ductul cohlear”), cavitatea mai mică din dreapta, cuprinsă între membrana bazilară, membrana vestibulară și peretele extern al melcului osos.
• Rampa timpanică, cavitatea de jos, situată sub membrana bazilară.

Așadar, membrana vestibulară desparte rampa vestibulară de canalul cohlear, iar membrana bazilară desparte canalul cohlear de rampa timpanică. Rampele vestibulară și timpanică conțin perilimfă. Canalul cohlear, care pornește din partea inferioară a saculei, conține endolimfă. Spre vârful melcului, lama spirală lasă un spațiu liber, helicotrema. Întregul melc, la locul lui în urechea internă, se vede în Figura 53.

Din stânga pătrunde nervul vestibulo-cohlear, care se îndreaptă printre cele două rampe spre organul Corti. Perechea a VIII-a de nervi cranieni este un nerv senzorial, format dintr-o componentă vestibulară și una cohleară. Impulsurile pornite din organul Corti circulă pe ramura cohleară, care are pe traiect ganglionul spiral Corti.

(b) Organul Corti mărit

Organul Corti este așezat pe membrana bazilară, care formează stratul de la baza desenului. În centrul lui se găsește un spațiu triunghiular, tunelul Corti. Pe laturile tunelului se află celule de susținere, iar deasupra acestora stau celulele auditive, pe care legenda le numește celule ciliate:

• Celulele ciliate interne se află în stânga tunelului, de partea pe unde intră fibrele nervoase.
• Celulele ciliate externe se află în dreapta tunelului și formează un grup mai mare.

Fiecare celulă auditivă are doi poli, legați de structuri diferite:

• Polul apical poartă cilii auditivi, care pătrund în membrana reticulată, secretată de celulele de susținere. Deasupra cililor se află membrana tectoria, care se întinde peste celulele ciliate.
• Polul bazal primește terminații dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. Acestea sunt fibrele nervoase din desen, care vin din stânga jos, iar unele dintre ele traversează tunelul Corti.

Cum se naște impulsul auditiv

Unda sonoră ajunge, pe rând, la fereastra ovală, la perilimfă și apoi la endolimfă. Când presiunea endolimfei variază, membrana bazilară vibrează și antrenează celulele auditive așezate pe ea. Cilii acestora intră în contact cu membrana tectoria și suferă deformații mecanice:

• Depolarizarea: înclinarea cililor într-o parte depolarizează celulele, iar depolarizările cresc frecvența potențialelor de acțiune.
• Hiperpolarizarea: înclinarea cililor în direcția opusă hiperpolarizează celulele, iar hiperpolarizările reduc frecvența potențialelor de acțiune.

Astfel, celulele senzoriale ale organului Corti transformă energia mecanică a sunetelor în impuls nervos.

Membrana bazilară și frecvența sunetelor

Membrana bazilară are o structură comparabilă cu un rezonator cu coarde, cu particularități proprii de elasticitate și de rezonanță:

• Baza melcului intră în rezonanță cu sunetele de frecvență înaltă (15 000 Hz).
• Mijlocul membranei bazilare rezonează cu frecvențele medii (5 000 Hz).
• Vârful melcului rezonează cu frecvențele joase (20-500 Hz).

Fiecare neuron din ganglionul spiral Corti transmite impulsuri de la o anumită zonă a membranei bazilare, iar această specializare se păstrează și în celelalte stații de releu ale căii acustice. Așa ajung excitațiile sonore, separate în frecvențele lor componente, prin „fire izolate” până la neuronii corticali.

Mai departe, pe calea acustică

Neuronii din ganglionul spiral Corti sunt primii neuroni ai căii acustice. Dendritele lor sunt fibrele nervoase din desenul (b), iar axonii lor formează nervul cohlear, care se îndreaptă spre nucleii cohleari din punte. Drumul complet al impulsurilor, până la cortexul auditiv din girul temporal superior, este desenat în Figura 55.