Figura arată măduva spinării secționată transversal, adică tăiată de-a curmezișul. Fața posterioară (dorsală) este desenată sus, iar cea anterioară (ventrală) jos. Pe linia mediană, șanțul median posterior, îngust, și fisura mediană anterioară, mai largă, marchează granița dintre cele două jumătăți simetrice ale măduvei. De aceea, coarnele, cordoanele și rădăcinile numerotate într-o singură parte a desenului există și în cealaltă jumătate.

Secțiunea arată cele două substanțe ale măduvei: substanța cenușie, dispusă în centru sub formă de coloane, cu aspectul literei „H” în secțiune transversală, și substanța albă, așezată la periferie sub formă de cordoane. Lateral, de fiecare parte, două rădăcini se unesc și formează nervul spinal. Pe aceeași pagină, Figura 18 arată măduva la locul ei, în canalul vertebral, învelită de meninge.

Substanța cenușie

Este formată din corpul neuronilor. Bara transversală a „H”-ului, comisura cenușie, unește cele două jumătăți și are în centru canalul ependimar, desenat ca un punct, care conține lichid cefalorahidian (LCR). Porțiunile laterale ale „H”-ului se împart în coarne:

• Coarnele posterioare (dorsale), îndreptate în sus, spre fața posterioară, sunt mai înguste și mai lungi decât cele anterioare. Conțin neuroni ai căilor senzitive care au semnificația de deutoneuron (al II-lea neuron). Protoneuronul (I-ul neuron) se află în afara măduvei, în ganglionul spinal.
• Coarnele laterale sunt vizibile în regiunea cervicală inferioară, în regiunea toracală și în cea lombară superioară, deci secțiunea desenată provine dintr-una dintre aceste regiuni. Conțin neuroni vegetativi simpatici preganglionari, ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii anterioare și formează fibrele preganglionare ale sistemului simpatic.
• Coarnele anterioare (ventrale), îndreptate în jos, sunt mai late și mai scurte. Conțin dispozitivul somatomotor, cu două tipuri de neuroni somatomotori ai căror axoni formează rădăcina anterioară. Acest dispozitiv este mai bine dezvoltat în dreptul intumescențelor (dilatărilor) cervicală și lombară, porțiunile mai voluminoase ale măduvei, care corespund membrelor.

Între coarnele laterale și cele posterioare, în substanța albă, se află substanța reticulată a măduvei, pe care figura nu o marchează. Este formată din neuroni dispuși în rețea, prezenți și în jurul canalului ependimar, pe toată lungimea lui, și este mai bine individualizată în regiunea cervicală.

Substanța albă

Înconjoară „H”-ul și formează, în fiecare jumătate, trei cordoane, pe care le poți delimita după coarne și după linia mediană:

• Cordonul posterior, între șanțul median posterior și cornul posterior, conține fasciculele gracilis (Goll) și cuneat (Burdach), ale sensibilității tactile epicritice și kinestezice.
• Cordonul lateral, între cornul posterior și cel anterior, conține, printre altele, fasciculul spinotalamic lateral, fasciculele spinocerebeloase și fasciculul piramidal încrucișat.
• Cordonul anterior, între cornul anterior și fisura mediană anterioară, conține, printre altele, fasciculul spinotalamic anterior și fasciculul piramidal direct, situat lângă fisură.

Sub comisura cenușie, chiar deasupra capătului fisurii mediane anterioare, o punte îngustă de substanță albă, comisura albă, unește cordoanele anterioare ale celor două jumătăți.

În cordoane, fasciculele ascendente sunt situate, în general, periferic, cele descendente spre interior față de acestea, iar fasciculele de asociație profund, în imediata vecinătate a substanței cenușii. Poziția fiecărui fascicul se vede în Figura 22.

Rădăcinile și nervul spinal

Nervii spinali leagă măduva de receptori și de efectori și se formează din două rădăcini:

• Rădăcina posterioară (dorsală), desenată deasupra, este senzitivă. Pe traiectul ei se află ganglionul spinal, în care sunt localizați neuronii somatosenzitivi și viscerosenzitivi. Dendrita lor lungă ajunge la receptori, iar axonul intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare.
• Rădăcina anterioară (ventrală), desenată dedesubt, este motorie. Conține axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior și ai neuronilor visceromotori din jumătatea ventrală a cornului lateral.

Cele două rădăcini se unesc în trunchiul nervului spinal, care este mixt: are fibre somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive și viscerosenzitive. Din nerv se desprinde, în desen, o ramură subțire, pe care figura nu o numește. Manualul explică, la nervii spinali, că după un scurt traiect nervul se desface în ramurile sale: ventrală, dorsală, meningială și ramurile comunicante.

Cele două funcții ale măduvei

Măduva are o funcție reflexă și una de conducere, iar pe secțiune se pot urmări structurile pe care le folosește fiecare.

• Funcția reflexă: în reflexul miotatic (Figura 23), axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară și se bifurcă. O ramificație face sinapsă cu neuronul motor din cornul anterior de aceeași parte, închizând arcul reflex, iar cealaltă cu al II-lea neuron proprioceptiv din cornul posterior, de unde pleacă fasciculele spinocerebeloase. Axonul neuronului motor, calea eferentă, iese din măduvă prin rădăcina anterioară.
• Funcția de conducere este asigurată de căile ascendente și descendente din cordoane, dar și de căi scurte, de asociație.