Fig. 16.9 (c). Reacția antigen-anticorp

Sistemul limfatic și imun (Biologie Barron's, p. 388)

Figura arată unul dintre mecanismele prin care anticorpii neutralizează microorganismele. Corpurile rotunde, roz, sunt microorganismele, iar punctele roșii de pe ele sunt antigenele de pe suprafața lor. Moleculele violet în formă de Y sunt anticorpii: aceeași moleculă ca în Figura 16.9 (a), desenată simplificat, doar ca un Y.

Anticorpii se prind de antigene

Anticorpii circulă și întâlnesc microorganismele ale căror antigene au stimulat producția lor; ei sunt produși și secretați de plasmocite, ca în Figura 16.8. Apoi se combină chimic cu moleculele de antigen. În desen, fiecare anticorp atinge antigenele cu vârfurile celor două brațe, unde se află locurile de legare a antigenului, iar piciorul lui rămâne liber. Capătul variabil al fiecărui anticorp este înalt specific pentru antigenul care a indus producerea sa, așa că anticorpul interacționează doar cu acel antigen.

Legate ca într-o plasă

Unii anticorpi se prind cu ambele brațe de același microorganism. Alții se prind cu un braț de un microorganism și cu celălalt de un microorganism vecin, legându-le între ele. În desen, trei anticorpi fac astfel de punți, toate către microorganismul pe care este indicat antigenul. Astfel, anticorpii leagă bacteriile ca într-o plasă și favorizează fagocitoza: legate între ele, microorganismele devin ușor de fagocitat.

Alte mecanisme

Legarea în plasă nu este singurul mod în care anticorpii neutralizează microorganismele. Unii anticorpi se leagă la suprafața virusurilor și împiedică penetrarea virală în celule, prin acoperirea receptorilor specifici. Alții formează punți între microorganisme și macrofage pentru a facilita fagocitoza, iar alții inițiază o serie de reacții care distrug membranele microbiene. Reacția antigen-anticorp are de obicei ca finalitate distrugerea microorganismului și recuperarea după boală: anticorpii leagă antigenele pentru a le îndepărta din organism.