Figura arată din ce este alcătuit sângele, în două trepte. În stânga este o eprubetă cu sânge în care se deosebesc două coloane: sus, o coloană gălbuie, plasma, iar jos, o coloană roșie, elementele figurate. Săgeata pornește din coloana roșie și arată ce conține ea: în cercul din dreapta, un câmp microscopic mărit, se văd laolaltă cele trei tipuri de elemente figurate, așa cum apar la examenul microscopic al sângelui.

Cele două fracțiuni ale sângelui

Sângele este format din plasmă și elemente figurate, care ocupă părți diferite din volumul sangvin:

• Plasma reprezintă 55% din volumul sangvin.
• Elementele figurate reprezintă 45% din volumul sangvin. Această valoare se numește volum globular procentual sau hematocrit.

Plasma sangvină

Plasma conține apă (90%) și reziduu uscat, format din 1% substanțe anorganice ($\ce{Na+}$, $\ce{K+}$, $\ce{Ca^2+}$, $\ce{Mg^2+}$, $\ce{Cl-}$, $\ce{HCO3-}$) și 9% substanțe organice, majoritatea proteine (albumine, globuline, fibrinogen).

Textul care urmează figurii arată rolul câtorva substanțe din plasmă:

• Anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa gamma-globulinelor, care neutralizează sau distrug antigenul.
• Fibrinogenul plasmatic, solubil, se transformă la coagulare în fibrină insolubilă.
• Aglutininele, compuși cu rol de anticorpi, stau împreună cu aglutinogenele de pe membrana hematiilor la baza grupelor sangvine din sistemul OAB.

Cele trei tipuri de elemente figurate

În câmpul microscopic se observă:

• Globulele roșii (hematii sau eritrocite): discurile roșii, cele mai numeroase elemente figurate ale sângelui. Sunt celule fără nucleu, cu rol în transportul $\ce{O2}$ și $\ce{CO2}$ și în menținerea echilibrului acido-bazic.
• Globulele albe (leucocite): celulele mari, cu nucleu colorat intens. Spre deosebire de eritrocite, au nucleu și mitocondrii. Pot emite pseudopode și pot traversa peretele capilar prin porii săi, trecând în țesuturi, proces numit diapedeză. Principala lor funcție este participarea la reacția de apărare a organismului, iar răspunsurile imune specifice sunt mediate de două tipuri de leucocite, limfocitele B și T.
• Plachetele sangvine (trombocite): punctele mici presărate printre celule, cele mai mici formațiuni din câmp. Sunt elemente figurate necelulare, cu rol în hemostază. În hemostaza primară, ele aderă la nivelul plăgii, se agregă și suferă metamorfoza vâscoasă, ceea ce oprește sângerarea în 2 până la 4 minute.

Valorile din tabelul de la pagina 126

Textul de lângă figură trimite la tabelul constantelor fiziologice, care dă pentru componentele sângelui:

• Număr de hematii: 4 500 000/mm³ la femei și 5 000 000/mm³ la bărbați
• Număr de leucocite: 5 000-10 000/mm³
• Număr de plachete: 150 000-300 000/mm³
• Hematocrit: 35-46% la femei și 41-50% la bărbați
• Proteine totale în plasmă: 6-8,5 g/dl (proteinograma: albumine 3,5-5 g/dl, globuline 2,5-3,5 g/dl)

Tot acolo apare formula leucocitară, cu procentul fiecărui tip de leucocite: granulocitele (neutrofile 52-62%, eozinofile 1-3%, bazofile sub 1%) și agranulocitele (monocite 3-9%, limfocite 25-33%).

Sângele în organism

Sângele este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular (Figura 88) și reprezintă cca 8% din masa corporală. Împreună cu limfa, lichidul interstițial, lichidul cefalorahidian, perilimfa și endolimfa, el constituie mediul intern al organismului. În clasificarea țesuturilor, sângele este trecut la țesutul conjunctiv, ca țesut fluid.

Funcțiile sângelui sunt reprezentate de funcțiile componentelor sale, cele din figură. În plus, sângele este un sistem de integrare și coordonare umorală a funcțiilor, prin hormonii, mediatorii chimici și cataboliții pe care îi vehiculează. El îndepărtează și transportă spre locurile de excreție substanțele toxice, neutilizabile sau în exces, iar datorită conținutului bogat în apă are rol în termoreglare.