Se încarcă
Sistemul urinar (Biologie Barron's, p. 490)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Figura este o schemă detaliată a activității nefronului, în care două rețele sunt desenate una peste alta: vasele de sânge, roșii și albastre, pe care sunt trasate săgeți mici de flux, și tubii nefronului, galbeni, care pornesc din capsula Bowman și se termină în tubul colector. Vasele sunt roșii de la arteră până în prima parte a rețelei de capilare, iar restul rețelei și vena sunt albastre. La stânga, două paranteze împart desenul în cele două regiuni ale rinichiului, corticala și medulara.
Traseul sângelui
Urmărește săgeata ce indică fluxul sângelui din arteră spre arteriola aferentă, care pătrunde în glomerul și îl părăsește prin intermediul arteriolei eferente. Sângele curge mai departe prin rețeaua de capilare peritubulare și este drenat apoi printr-o venă.
Traseul plasmei și al filtratului
Între timp, plasma pătrunde în capsula Bowman, apoi trece prin tubul contort proximal, ansa Henle și tubul contort distal, înainte să intre în tubul colector. Plasma modificată în tubii renali formează în final urina.
Corticala și medulara
După cum arată parantezele, anumite porțiuni din nefron sunt localizate în corticala renală, în timp ce altele sunt în medulară. În corticală stau artera și vena, arteriolele, glomerulul cu capsula lui și cei doi tubi contorți, iar în medulară coboară ansa Henle, rețeaua de capilare care o însoțește și tubul colector.
Rețeaua interconectată
Merită observată rețeaua interconectată a capilarelor peritubulare și a tubilor nefronului, care facilitează transferurile. Capilarele nu însoțesc tubii doar pe o porțiune, ci îi îmbracă pe tot parcursul, de la tubul contort proximal până în profunzimea ansei Henle, așa încât substanțele reabsorbite au mereu un vas alături în care să treacă.
De asemenea, observă că tubul colector primește urina și de la alți nefroni din zonă, prin ramurile laterale desenate pe el. Un tub colector nu deservește deci un singur nefron.
Legături
Varianta simplificată a aceluiași traseu, cu cele trei procese numite pe desen, este Figura 20.3, iar substanțele care trec efectiv între tubi și capilare sunt arătate în Figura 20.5.
Figura este o schemă detaliată a activității nefronului, în care două rețele sunt desenate una peste alta: vasele de sânge, roșii și albastre, pe care sunt trasate săgeți mici de flux, și tubii nefronului, galbeni, care pornesc din capsula Bowman și se termină în tubul colector. Vasele sunt roșii de la arteră până în prima parte a rețelei de capilare, iar restul rețelei și vena sunt albastre. La stânga, două paranteze împart desenul în cele două regiuni ale rinichiului, corticala și medulara.
Traseul sângelui
Urmărește săgeata ce indică fluxul sângelui din arteră spre arteriola aferentă, care pătrunde în glomerul și îl părăsește prin intermediul arteriolei eferente. Sângele curge mai departe prin rețeaua de capilare peritubulare și este drenat apoi printr-o venă.
Traseul plasmei și al filtratului
Între timp, plasma pătrunde în capsula Bowman, apoi trece prin tubul contort proximal, ansa Henle și tubul contort distal, înainte să intre în tubul colector. Plasma modificată în tubii renali formează în final urina.
Corticala și medulara
După cum arată parantezele, anumite porțiuni din nefron sunt localizate în corticala renală, în timp ce altele sunt în medulară. În corticală stau artera și vena, arteriolele, glomerulul cu capsula lui și cei doi tubi contorți, iar în medulară coboară ansa Henle, rețeaua de capilare care o însoțește și tubul colector.
Rețeaua interconectată
Merită observată rețeaua interconectată a capilarelor peritubulare și a tubilor nefronului, care facilitează transferurile. Capilarele nu însoțesc tubii doar pe o porțiune, ci îi îmbracă pe tot parcursul, de la tubul contort proximal până în profunzimea ansei Henle, așa încât substanțele reabsorbite au mereu un vas alături în care să treacă.
De asemenea, observă că tubul colector primește urina și de la alți nefroni din zonă, prin ramurile laterale desenate pe el. Un tub colector nu deservește deci un singur nefron.
Legături
Varianta simplificată a aceluiași traseu, cu cele trei procese numite pe desen, este Figura 20.3, iar substanțele care trec efectiv între tubi și capilare sunt arătate în Figura 20.5.