Bazele chimice ale anatomiei și fiziologiei (Biologie Barron's, p. 30)
Figura arată cum se formează o grăsime, în trei panouri care se citesc de sus în jos: (a) moleculele de pornire, (b) reacția dintre ele și (c) molecula nou formată. Fiecare moleculă este scrisă cu simbolurile atomilor ei, iar liniile dintre simboluri sunt legăturile dintre atomi (o linie dublă înseamnă o legătură dublă).
Grăsimile fac parte din lipide, molecule organice compuse din atomi de carbon, hidrogen și oxigen, la care raportul dintre atomii de hidrogen și cei de oxigen este mult mai mare decât la glucide. O grăsime este compusă dintr-o moleculă de glicerol și una, două sau trei molecule de acid gras, formând astfel mono-, di- sau trigliceride.
(a) Componentele unei molecule de grăsime
Observă că și acidul saturat are o legătură dublă, între carbon și oxigen (C=O). Ea face parte din gruparea −COOH, pe care o are orice acid gras, așa că deosebirea dintre acizii saturați și cei nesaturați se face după legăturile din lanțul de atomi de carbon.
(b) Sinteza unei molecule de grăsime
Acizii grași se leagă de glicerol printr-o reacție cu eliminare de apă, numită deshidratare, în timpul formării legăturii covalente. În panou, acidul saturat este așezat în dreptul grupării −OH de sus a glicerolului, iar cel nesaturat în dreptul celei de jos. Aceste două grupări sunt scrise aici desfăcut, O−H, ca atomul de hidrogen care se desprinde să apară separat.
Atomii evidențiați arată de unde provine apa: atomul de hidrogen din gruparea −OH a glicerolului și gruparea −OH din capătul acid al acidului gras se desprind împreună și formează o moleculă de HX2O, spre care duce săgeata curbă. Oxigenul rămas pe glicerol se leagă direct de atomul de carbon al grupării acide, iar această legătură covalentă prinde acidul gras de glicerol. Gruparea −OH din mijlocul glicerolului nu participă la reacție.
(c) Produsul de sinteză
Rezultatul este un diglicerid: glicerolul poartă acum doi acizi grași, fiecare legat printr-un atom de oxigen de câte un atom de carbon al glicerolului. În reacție s-au eliberat două molecule de apă, scrise 2HX2O, câte una pentru fiecare acid gras legat. Glicerolul și acizii grași au fost reactanții, iar digliceridul și apa sunt produșii de reacție.
Gruparea −OH din mijloc a rămas liberă. Dacă de ea s-ar lega și un al treilea acid gras, s-ar forma un triglicerid, iar cu un singur acid gras legat, molecula ar fi un monoglicerid. În structura unei grăsimi, acizii grași pot fi de același fel sau diferiți, așa cum se vede și aici: unul este saturat, iar celălalt nesaturat.
Grăsimile în organism