Fig. 109. Reglarea secreției de testosteron

Funcțiile fundamentale ale organismului uman (Biologie Corint, p. 122)

123

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Figura arată cum este reglată secreția de testosteron și așază unul sub altul cele trei etaje ale acestei reglări: hipotalamusul sus, adenohipofiza la mijloc și testiculul jos. Culorile săgeților îți spun de unde pleacă fiecare semnal: săgeata galbenă vine de la hipotalamus, cele două săgeți verzi sunt hormonii adenohipofizei, iar săgețile albastre pleacă de la nivelul testiculului. Citește schema de sus în jos, pe săgețile care coboară spre testicul, apoi înapoi în sus, pe săgețile albastre mari de pe margini, care închid cercul. Manualul rezumă mecanismul într-o singură frază: reglarea secreției de testosteron se face printr-un mecanism de feedback negativ, sub influența LH hipofizar.

Comanda, de sus în jos

  1. Hipotalamusul este un centru superior de integrare, reglare și coordonare a principalelor funcții ale organismului, printre care și secreția endocrină. În partea lui de jos sunt desenați trei neuroni, iar manualul arată că unii neuroni hipotalamici au și activitate secretorie, proces numit neurosecreție. Prin produșii de neurosecreție și prin legăturile vasculare și nervoase cu hipofiza, desenate în Figura 58, hipotalamusul controlează și reglează secreția hipofizei. În figură, această comandă este săgeata galbenă notată GRH, care pornește de sub neuroni și coboară în adenohipofiză.
  2. Adenohipofiza, formată din lobul anterior și cel intermediar al hipofizei, răspunde secretând doi hormoni gonadotropi, desenați ca săgeți verzi care coboară spre testicul. Ei fac parte dintre hormonii glandulotropi, care au ca organ-țintă o altă glandă endocrină, și controlează funcția gonadelor.
  3. Testiculul este glanda periferică a lanțului, ținta celor doi hormoni gonadotropi.

La bărbat, fiecare dintre cei doi hormoni are propriul efect asupra testiculului:

  • LH (hormonul luteinizant), săgeata din stânga, stimulează secreția de androgeni de către celulele interstițiale testiculare Leydig. De aceea secreția de testosteron se reglează sub influența LH hipofizar.
  • FSH (hormonul foliculostimulant), săgeata din dreapta, stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi și spermatogeneza.

Ce produce testiculul

Din testicul pleacă în jos două săgeți albastre, notate testosteron și spermă. Ele corespund celor două funcții ale testiculului, care, ca și ovarul, este o glandă mixtă: exocrină, prin formarea gameților, și endocrină, prin secreția hormonilor sexuali.

  • Funcția exocrină este funcția spermatogenetică. Ea are loc în tubii seminiferi contorți, începând cu pubertatea, și formează gameții masculini, spermiile (spermatozoizii), ale căror etape de formare sunt desenate în Figura 108. Sperma ejaculată nu provine însă doar din testicul: ea este alcătuită din lichidele venite din canalele epididimar și deferent, prin care trec spermatozoizii, din veziculele seminale, din prostată și din glandele mucoase, mai ales cele bulbo-uretrale.
  • Funcția endocrină este asigurată de celulele interstițiale testiculare Leydig, care secretă hormonii androgeni, al căror reprezentant principal este testosteronul. Testiculul secretă și un procent redus de estrogeni.

Testosteronul este un hormon lipidic, cu structură sterolică. El stimulează creșterea organelor genitale masculine și apariția caracterelor sexuale secundare la bărbat: dezvoltarea scheletului și a mușchilor, modul de dispunere a părului, vocea, repartiția topografică a grăsimii de rezervă. Este și un puternic anabolizant proteic, iar asupra testiculului însuși are efecte de menținere a tonusului epiteliului spermatogenic.

Bucla de feedback

Cele patru săgeți albastre mari pornesc de jos, de la nivelul testiculului, și urcă pe lângă marginile desenului: cele două exterioare ajung la hipotalamus, iar cele două interioare, la adenohipofiză. Ele închid cercul: testosteronul, eliberat în sânge ca orice hormon, se întoarce la cele două etaje de comandă și le frânează secreția. Fiind un feedback negativ, cu cât testiculul produce mai mult testosteron, cu atât comanda venită de sus slăbește, iar nivelul hormonului se menține astfel între anumite limite. La femeie, secreția ovariană este reglată în același fel, prin feedback negativ hipotalamo-hipofizo-ovarian, într-un lanț cu trei etaje desenat asemănător în Figura 107.

Testosteronul și pubertatea

Activitatea testiculului devine evidentă la pubertate, iar instalarea pubertății este consecința modificărilor din secreția hormonilor gonadotropi. Hipersecreția de testosteron duce la pubertate precoce, iar hiposecreția, la infantilism genital.