Se încarcă
Sistemul urinar (Biologie Barron's, p. 488)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Figura este o schemă simplificată a funcției nefronului, desenată ca un singur traseu pe care îl poți urmări cu degetul. Tubii nefronului sunt tubul galben care coboară și urcă în mijlocul desenului. Vasele de sânge formează traseul roșu care intră din stânga, se încolăcește într-un ghem în interiorul capsulei Bowman, iese, se așază peste tubi și se continuă spre dreapta cu traseul albastru, în care sângele părăsește rinichiul. Cele trei casete numesc, fiecare exact acolo unde se petrece, câte unul dintre procesele prin care nefronul formează urina.
Traseul sângelui
Sângele arterial pătrunde în rinichi prin artera renală și ajunge, prin arteriola aferentă, la ghemul de capilare din capsula Bowman. Sângele va părăsi acest ghem prin intermediul arteriolei eferente, care formează apoi rețeaua capilarelor peritubulare, dispusă peste tubii nefronului. Capilarele peritubulare drenează în vene mici, care se unesc și formează în cele din urmă vena renală.
Filtrare
În timpul procesului de filtrare, fluidul trece din sânge în capsula Bowman. Săgeata casetei „Filtrare” arată exact locul în care se petrece acest lucru, acolo unde vasul aduce sângele în capsulă. Filtratul astfel obținut intră în tubi, unde va fi modificat.
Reabsorbție
În timpul procesului de reabsorbție, substanțele trec din filtrat în capilarele peritubulare ce iau naștere din arteriola eferentă. Săgeata desenată sub caseta „Reabsorbție” urcă din tub spre capilar, deci arată sensul acestei treceri.
Secreție tubulară
Fluidul trece apoi prin ansa Henle și, prin secreție tubulară, primește mai multe substanțe, din capilarele peritubulare. Săgeata de sub caseta „Secreție tubulară” coboară din capilar spre tub, adică exact invers față de cea a reabsorbției. Merită comparate cele două săgeți vecine, pentru că tocmai sensul lor deosebește cele două procese.
Apa și urina
Cele două săgeți marcate HX2O ies în afara tubilor, una din dreptul ansei Henle și una din dreptul tubului colector, și arată apa care părăsește nefronul. Sângele trece apoi într-o venă, în timp ce fluidul rezultat, numit acum urină, este preluat de tubul colector.
De reținut
Nefronul formează urina prin trei procese: filtrare, reabsorbție și secreție. O variantă mai detaliată a aceluiași traseu, cu tubii și capilarele desenate așa cum se împletesc de fapt, este Figura 20.4.
Figura este o schemă simplificată a funcției nefronului, desenată ca un singur traseu pe care îl poți urmări cu degetul. Tubii nefronului sunt tubul galben care coboară și urcă în mijlocul desenului. Vasele de sânge formează traseul roșu care intră din stânga, se încolăcește într-un ghem în interiorul capsulei Bowman, iese, se așază peste tubi și se continuă spre dreapta cu traseul albastru, în care sângele părăsește rinichiul. Cele trei casete numesc, fiecare exact acolo unde se petrece, câte unul dintre procesele prin care nefronul formează urina.
Traseul sângelui
Sângele arterial pătrunde în rinichi prin artera renală și ajunge, prin arteriola aferentă, la ghemul de capilare din capsula Bowman. Sângele va părăsi acest ghem prin intermediul arteriolei eferente, care formează apoi rețeaua capilarelor peritubulare, dispusă peste tubii nefronului. Capilarele peritubulare drenează în vene mici, care se unesc și formează în cele din urmă vena renală.
Filtrare
În timpul procesului de filtrare, fluidul trece din sânge în capsula Bowman. Săgeata casetei „Filtrare” arată exact locul în care se petrece acest lucru, acolo unde vasul aduce sângele în capsulă. Filtratul astfel obținut intră în tubi, unde va fi modificat.
Reabsorbție
În timpul procesului de reabsorbție, substanțele trec din filtrat în capilarele peritubulare ce iau naștere din arteriola eferentă. Săgeata desenată sub caseta „Reabsorbție” urcă din tub spre capilar, deci arată sensul acestei treceri.
Secreție tubulară
Fluidul trece apoi prin ansa Henle și, prin secreție tubulară, primește mai multe substanțe, din capilarele peritubulare. Săgeata de sub caseta „Secreție tubulară” coboară din capilar spre tub, adică exact invers față de cea a reabsorbției. Merită comparate cele două săgeți vecine, pentru că tocmai sensul lor deosebește cele două procese.
Apa și urina
Cele două săgeți marcate HX2O ies în afara tubilor, una din dreptul ansei Henle și una din dreptul tubului colector, și arată apa care părăsește nefronul. Sângele trece apoi într-o venă, în timp ce fluidul rezultat, numit acum urină, este preluat de tubul colector.
De reținut
Nefronul formează urina prin trei procese: filtrare, reabsorbție și secreție. O variantă mai detaliată a aceluiași traseu, cu tubii și capilarele desenate așa cum se împletesc de fapt, este Figura 20.4.