Fig. 12.2. Tulburări comune de vedere și lentilele care le corectează

Organele de simț (Biologie Barron's, p. 276)

Figura compară patru situații, fiecare desenată ca un ochi văzut de sus, în care razele de lumină vin din dreapta și străbat cristalinul. Ce trebuie urmărit în fiecare panou este un singur lucru: unde se întâlnesc razele, adică unde se formează imaginea, față de retină. Panoul de sus arată situația normală, iar cele de dedesubt, pe coloana din stânga, cele trei tulburări. În dreapta fiecărei tulburări, același ochi este desenat din nou, de data aceasta cu lentila care îi corectează defectul așezată în fața lui.

Vedere normală

În mod normal, razele de lumină sunt focalizate exact pe retină. Corneea, umoarea apoasă, cristalinul și umoarea vitroasă sunt medii refractare: ele focalizează razele și le fac să conveargă către foveea centrală a retinei, unde se formează imaginea.

Miopia

În cazul miopiei, imaginea se formează în fața retinei: în desen razele se întâlnesc înainte de peretele din spate al ochiului, iar de acolo se îndepărtează din nou. Această afecțiune apare din cauza alungirii naturale a globului ocular, sau a unui cristalin care nu se acomodează corect. Pentru a putea focaliza imaginile pe retină se utilizează ochelari cu lentile biconcave, desenate subțiate la mijloc și groase la margini.

Hipermetropia

În hipermetropie, imaginea se formează în spatele retinei și este neclară: în desen razele ajung la peretele din spate înainte de a apuca să se întâlnească. Motivul este că ochiul este prea scurt sau cristalinul este prea plat pentru a permite vederea de aproape. Pentru focalizarea imaginilor pe retină se utilizează ochelari cu lentile biconvexe, îngroșate la mijloc.

Astigmatismul

În astigmatism razele pur și simplu nu se focalizează, iar în desen ele ajung în puncte diferite. Tulburarea este provocată de o curbură neregulată a corneei sau a cristalinului. Această curbură provoacă difracție, iar razele de lumină se proiectează pe zone diferite de pe retină, producând o imagine neclară. Astigmatismul reprezintă incapacitatea de a distinge două puncte apropiate, în anumite părți ale câmpului vizual. Se corectează prin utilizarea unor lentile cu o curbură specială, lentilele torice, desenate cu o față neregulată.

Alte tulburări din aceeași secțiune

Manualul mai descrie, alături de figură, două tulburări care nu pot fi desenate așa. Discromatopsia se datorează incapacității celulelor cu conuri de a reacționa la anumite culori ale spectrului de lumină, de exemplu unele persoane nu pot deosebi verdele de roșu din cauza lipsei conurilor sensibile la roșu. La presbitism, elasticitatea cristalinului scade cu vârsta, astfel capacitatea de a vedea la distanțe mici scade, și se corectează cu ochelari de citit. Structurile ochiului pe care le pun în dificultate aceste tulburări sunt cele din Figura 12.1.