Figura urmărește, în trei desene așezate unul sub altul, cum se astupă o ruptură din peretele unui vas de sânge. Este același vas, desenat de trei ori și tăiat pe lung, ca să i se vadă în același timp peretele gros și sângele care curge prin el. Se citește în ordinea literelor, de la (a) la (c), fiecare desen fiind un moment mai târziu decât cel dinainte.

(a) Apare leziunea

În peretele vasului apare o soluție de continuitate, adică o întrerupere. Tot în acest prim desen sunt numite structurile pe care le vei regăsi și în celelalte două:

• Stratul endotelial, linia de celule care căptușește vasul pe dinăuntru și care este întreruptă de leziune.
• Eritrocitul, globula roșie care circulă prin lumenul vasului, desenată ca un disc mare, adâncit la mijloc.
• Placheta, fragmentul celular mult mai mic, desenat ca un corpuscul cu contur neregulat, printre eritrocite.
• Fibra de colagen, dezvelită în grosimea peretelui chiar la marginea rupturii.

(b) Plachetele aderă

În al doilea desen, plachetele s-au adunat deja în dreptul leziunii. Ele reacționează cu fibrele de colagen din peretele vascular, aderă de fibre și, în același timp, aderă și între ele. Numărul plachetelor adunate în dreptul rupturii crește vizibil față de primul desen.

(c) Agregatul plachetar

În al treilea desen, plachetele au format o masă compactă care umple leziunea din peretele vascular. Acesta este agregatul plachetar, iar el controlează pierderea de sânge la locul leziunii. Eritrocitele se văd în continuare în lumen, lângă dop, fără să facă parte din el.

Ce urmează după

Toată această reacție apare în câteva secunde de la leziunea vasculară și stimulează coagularea. Plachetele reprezintă componenta celulară a hemostazei, iar proteinele de coagulare din plasmă sunt cele care produc mai departe un cheag de sânge (Figura 14.7). Cheagul propriu-zis se formează abia în cazul leziunilor mai mari suferite de vasele de sânge.