Figura este o vedere din lateral dreapta a encefalului, deci partea din față a capului se află în dreapta desenului, iar ceafa în stânga. Se vede emisfera cerebrală dreaptă, iar dedesubt, cerebelul. Pe cortex sunt marcate ariile care răspund de anumite funcții. Reperul după care te orientezi în tot desenul este șanțul central, adâncitura care coboară de la marginea de sus a emisferei.

Suprafața emisferelor cerebrale conține numeroase circumvoluțiuni, numite și girusuri, și numeroase adâncituri: o adâncitură superficială este denumită șanț, iar una adâncă se numește fisură.

Cei patru lobi

• Lobul frontal, în partea anterioară, adică în dreapta desenului.
• Lobul parietal, în spatele lobului frontal, separat de acesta prin șanțul central.
• Lobul temporal, situat sub lobul frontal și despărțit de acesta prin șanțul lateral.
• Lobul occipital, în partea posterioară a emisferei, adică în stânga desenului, deasupra cerebelului.

O a cincea zonă, insula (lobul insular), nu se vede în desen, pentru că este localizată profund și acoperită de unele porțiuni ale lobilor frontal, parietal și temporal.

Cele două benzi de lângă șanțul central

De o parte și de alta a șanțului central, punctele sunt înșirate pe câte o bandă, împărțită pe părți ale corpului în aceeași ordine, de sus în jos:

• Banda senzorială, imediat înapoia șanțului, deci în lobul parietal: picior, braț, mână, buze, limbă, gură.
• Banda motorie, imediat înaintea șanțului, în lobul frontal: picior, braț, mână, buze, articularea vocii.

Manualul rezumă rolul emisferelor astfel: conțin arii care recepționează și integrează semnale senzoriale (aria senzorială somatică, aria vizuală, aria auditivă) și arii care inițiază semnale motorii pentru mișcări voluntare (aria somatică motorie, aria vorbirii).

Aria motorie principală este localizată în lobul frontal, unde se găsesc neuroni piramidali de talie mare. Impulsurile provenite de la acești neuroni se încrucișează prin intermediul tractului corticospinal și stimulează ariile motorii ale organismului situate în partea opusă. În bulbul rahidian, prin care trec toate fibrele nervoase descendente, unele dintre aceste fibre se intersectează formând decusația piramidală. Datorită ei, impulsurile pornite dintr-o emisferă ajung pe partea opusă a corpului, așa că banda motorie a emisferei drepte din figură acționează asupra părții stângi.

Ariile lobului frontal

În fața benzii motorii este marcată elaborarea motorie. Mai jos urmează, unul sub altul, punctele pentru limbă, masticație și deglutiție, iar cel mai în față, spre partea de jos a lobului, elaborarea gândirii. Arii ale lobului frontal sunt asociate cu învățarea, rațiunea, anticiparea și creativitatea. Tot în lobul frontal se află aria lui Broca, răspunzătoare de activitatea motorie legată de vorbire și de planificarea vorbirii, pe care însă desenul nu o etichetează.

Punctele pentru limbă, masticație și deglutiție se leagă de ce spune manualul despre înghițire. Prima etapă a deglutiției se produce în cavitatea orală și este sub control voluntar: alimentele sunt mestecate și îmbibate cu salivă, iar bolul alimentar format este împins de limbă către faringe (Figura 18.4).

Ariile lobului parietal

Înapoia benzii senzoriale se află elaborarea senzorială, o arie de asociație. Emisferele cerebrale conțin arii de asociație în care sunt interpretate semnalele senzoriale, sunt stocate amintirile și au loc procese complexe de procesare. Mai jos, chiar deasupra lobului temporal, este marcată salivația. Anumite regiuni ale lobilor parietali răspund și de înțelegerea vorbirii și exprimarea ideilor.

Ariile lobilor occipital și temporal

În lobul occipital sunt marcate două zone pentru văz: vederea bilaterală, mai sus, și vederea controlaterală, mai jos și mai în spate. În lobii occipitali sunt interpretate senzațiile vizuale. Impulsurile pornite din retină ajung prin nervul optic și tractul optic la cortexul vizual, iar imaginea, care pe retină este inversată, este percepută aici în orientarea corectă. În primul capitol, manualul definește termenul „controlateral”: se referă la structuri aflate de partea opusă a corpului.

Lobul temporal conține zonele pentru auz. Urechea internă transformă undele sonore în impulsuri nervoase, transmise encefalului, iar ariile auditive majore se află în cortexul lobilor temporali. Înapoia ariei auzului este marcată memoria vizuală și auditivă, iar dedesubt, judecata perceptuală. Aria responsabilă pentru simțul mirosului nu apare în desen, fiind situată profund în interiorul emisferelor cerebrale.

Cerebelul

Sub lobul occipital se vede cerebelul, care nu face parte din emisferele cerebrale: encefalul este împărțit în patru structuri principale, emisferele cerebrale, cerebelul, diencefalul și trunchiul cerebral (Figura 11.4). Cerebelul coordonează activitățile motorii și determină care mușchi trebuie să se contracte.