Fig. 1.1. Nivelurile de organizare structurală a corpului uman

Introducere în anatomie și fiziologie (Biologie Barron's, p. 2)

Figura urmărește nivelurile de organizare structurală ale corpului uman, de la cel mai simplu la cel mai complex. Fiecare nivel se construiește din elementele nivelului anterior, iar săgețile arată această trecere: atomi → moleculă → celule → țesut → organ → sistem de organe → corp uman. Citirea începe din colțul din stânga sus, cu atomii și molecula de sub ei. De acolo, săgețile coboară la cele două celule și apoi la blocul de țesut, urcă la organul din partea de sus a figurii, coboară la sistemul de organe de sub el și ajung, în dreapta, la corpul uman întreg.

Cele șapte niveluri

  1. Atomii formează cel mai simplu nivel. Sunt particule electronomicroscopice de materie, unități ale elementelor precum oxigenul, carbonul, azotul sau sodiul.
  2. Moleculele se formează prin combinarea atomilor între ei. Dintre moleculele importante din corpul uman fac parte apa, clorura de sodiu, proteinele, glucidele și lipidele.
  3. Celula ia naștere prin asocierea mai multor molecule și este unitatea fundamentală a organismelor vii. Cele două celule din figură au fiecare câte un nucleu. Celula conține structuri subcelulare precum nucleul, mitocondriile, ribozomii și lizozomii, iar o celulă tipică, cu organitele ei, apare în Figura 3.5. Celulele nervoase, musculare și sanguine sunt exemple de celule din organismul uman, fiecare cu structură și funcție unică.
  4. Țesutul este un grup de celule cu structură similară, care funcționează împreună și îndeplinesc aceeași funcție. În figură, el apare ca un bloc de celule asemănătoare, strânse unele lângă altele. Organismul are patru tipuri principale de țesuturi: țesutul epitelial (precum epidermul din piele), țesutul conjunctiv (precum sângele și țesutul osos), țesutul muscular și țesutul nervos, fiecare cu rolurile lui în organism. Toate patru sunt recapitulate în Figura 4.6.
  5. Organul este compus din două sau mai multe tipuri diferite de țesuturi și funcționează ca un centru anatomic și fiziologic specializat pentru o anumită activitate. Organul desenat în figură este ficatul. Manualul dă ca exemplu stomacul, compus din țesut epitelial, muscular, nervos și conjunctiv.
  6. Sistemul de organe este compus din mai multe organe cu funcții complementare, cum sunt sistemul digestiv, respirator, nervos și circulator. Figura ilustrează sistemul digestiv, în care ficatul se recunoaște din nou, în partea de sus, deasupra intestinelor.
  7. Organismul, reprezentat în figură de corpul uman întreg, se formează prin funcționarea împreună a tuturor sistemelor. Reține ambele formulări ale manualului: sistemul de organe este „nivelul final de organizare structurală”, iar organismul este „cel mai înalt nivel de organizare”.

Sistemul digestiv în Tabelul 1.1

Sistemele de organe sunt prezentate în Tabelul 1.1 al manualului, fiecare cu rolul fiziologic și componentele lui majore. Rolul sistemului digestiv este digestia alimentelor și absorbția nutrienților solubili din hrana ingerată, iar componentele lui majore sunt dinții, glandele salivare, esofagul, stomacul, intestinele, ficatul și pancreasul. Așa se explică săgeata dintre organ și sistemul de organe: ficatul este unul dintre organele care, împreună, alcătuiesc sistemul digestiv. Organele acestui sistem sunt prezentate în detaliu în Figura 18.1.