Figura prezintă ovarul în secțiune. Ca și testiculul, ovarul este o glandă mixtă: exocrină, pentru că produce ovulele, și endocrină, pentru că secretă hormoni, estrogeni și progesteron.

Desenul mic din stânga sus arată uterul cu trompele uterine și cu cele două ovare, ca în Figura 102. Chenarul și săgeata albastră indică ovarul desenat mărit dedesubt, iar imaginea din dreapta sus mărește și mai mult foliculul din chenarul de pe marginea dreaptă a ovarului. Formațiunile din ovar sunt așezate în ordinea în care se succed, așa că desenul se parcurge în sensul acelor de ceasornic: foliculii cresc de-a lungul marginii de sus, de la stânga la dreapta, foliculul matur se rupe în dreapta jos, iar pe marginea de jos, de la dreapta spre stânga, urmează corpul galben și formațiuni galbene tot mai mici.

Cum este alcătuit ovarul

Ovarul este acoperit de un epiteliu simplu, sub care se află albugineea ovarului, un înveliș conjunctiv. Parenchimul glandular din interior are două zone: zona medulară, cu vase sangvine și limfatice și fibre nervoase vegetative, și zona corticală, în care se află foliculii ovarieni în diferite faze de evoluție. În desen, foliculii și formațiunile galbene ocupă marginea organului, deci zona corticală. Formațiunea ondulată, nenumerotată, care pătrunde dinspre marginea stângă spre mijlocul ovarului reprezintă, cel mai probabil, vase sangvine ale zonei medulare.

Evoluția foliculilor

Manualul descrie foliculi primordiali, primari, secundari (cavitari) evolutivi și maturi (terțiari, de Graaf). La naștere, fiecare ovar conține câteva sute de mii de foliculi primordiali, dar numai 300-400 dintre ei ajung la maturație, câte unul pe lună, de la pubertate până la menopauză. Creșterea și maturarea foliculului sunt stimulate de FSH. Figura numerotează trei dintre aceste faze:

• Foliculii primari sunt cei mai mici, desenați ca inele mărunte grupate la capătul din stânga al marginii de sus, fiecare cu ovocitul în centru.
• Foliculul secundar este mai mare, cu un perete mai gros în jurul ovocitului. Manualul îl numește cavitar, pentru că, pe măsură ce ovulul se maturează, în folicul apare o cavitate care se umple cu lichid folicular. În desen, cavitatea se vede, ca spații albe, abia în foliculul următor, nenumerotat. În fiecare lună, un folicul secundar devine folicul matur.
• Foliculul de Graaf, foliculul matur, este cel mai voluminos. Cavitatea lui, mare și în formă de semilună, este plină cu lichid folicular, iar ovocitul stă într-o parte a ei, lipit de perete. Pereții foliculului prezintă două teci celulare, una internă și alta externă. În perioada preovulatorie, celulele tecii interne secretă estrogeni și progesteron, secreție stimulată de FSH și LH.

Ovocitul și cele două inele din jurul lui

În foliculul de Graaf, desenul arată trei cercuri concentrice. În centru se află ovocitul, celula care va deveni ovulul matur. Imediat în jurul lui se vede un prim inel, zona pellucida, iar în afara acestuia un inel exterior, coroana radiata. Aceeași structură apare în imaginea mărită din dreapta sus și la ovulul expulzat din ovar, unde inelul exterior se vede ca o coroană. În perioada preovulatorie, ovocitul trece prin diviziuni ecuaționale și reducționale, de la ovogonia diploidă la ovulul matur, haploid (Figura 106).

Ovulația

În ziua a 14-a a ciclului, care durează în medie 28 de zile, foliculul matur se rupe, iar ovulul este expulzat în cavitatea abdominală, de unde este preluat de trompa uterină. Ziua a 14-a încheie perioada preovulatorie, iar din ziua a 15-a până în prima zi a menstruației urmează perioada postovulatorie. Momentul ovulației este desenat în dreapta jos: peretele foliculului s-a deschis la suprafața ovarului, conținutul lui se revarsă prin deschizătură, iar ovulul a ieșit deja din organ. Ovulația este stimulată de LH. Cu 24-48 de ore înainte, hipofiza anterioară începe să secrete cantități mult crescute de LH, iar fără acest vârf preovulator ovulația nu poate avea loc.

Corpul galben

După ovulație, foliculul se transformă în corp galben, cea mai mare formațiune galbenă de pe marginea de jos. În a doua fază a ciclului, el îndeplinește rolul de secreție internă al ovarului: secretă atât estrogeni, cât și progesteron, un hormon care favorizează păstrarea sarcinii. Formarea corpului galben este stimulată de LH, iar secreția lui de LH și prolactină. Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben involuează după 10 zile și se transformă în corp alb, care are țesut cicatricial. Cele două formațiuni galbene mai mici din stânga jos, nenumerotate, par să arate tocmai această involuție. Dacă ovulul a fost fecundat, activitatea corpului galben se prelungește cu încă trei luni.

Reglarea secreției ovariene

Secreția ovariană este reglată, ca a altor glande periferice, prin feedback negativ hipotalamo-hipofizo-ovarian, schematizat în Figura 107.