Se încarcă
Organizarea sistemului nervos (Biologie Barron's, p. 255)
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Explorează structurile
Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.
Numerele de pe marcajele figurii sunt doar numere de ordine în desen și nu corespund numerotării nervilor cranieni. Numărul fiecărui nerv este cel roman, scris în paranteză după nume.
Figura arată encefalul privit de dedesubt, adică baza encefalului, locul din care pornesc toți nervii cranieni. Sus în desen se află partea din față a encefalului, cu lobii frontali, pe laterale se văd lobii temporali, în mijloc trunchiul cerebral, iar jos cerebelul, cu cele două emisfere ale lui. Din fiecare nerv s-a desenat doar porțiunea scurtă de la ieșirea din encefal, adică de la originea lui aparentă, locul unde nervul devine vizibil. Fiind perechi, nervii apar de o parte și de alta a liniei mediane.
Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic, alături de cele 31 de perechi de nervi spinali. Cele 12 perechi aparțin unor zone diferite ale encefalului și trec pe sub emisferele cerebrale. Fiecare nerv are un nume propriu și un număr, scris cu cifre romane.
Cele 12 perechi, în ordinea numerelor
După axonii pe care îi conțin, nervii cranieni sunt de trei tipuri: senzoriali, doar cu axoni senzoriali, motori, care conțin axoni motori și controlează în principal efectori, și micști, cu axoni atât motori, cât și senzoriali.
Unele funcții se împart între mai mulți nervi. Mișcările oculare sunt comandate de trei nervi (III, IV și VI), iar limba ține de patru: trigemenul pentru sensibilitate, facialul și glosofaringianul pentru gust, hipoglosul pentru mușchii ei.
Unde devine vizibil fiecare nerv
Dacă urmărești nervii în ordinea numerelor, originile lor aparente coboară pas cu pas, de la emisferele cerebrale până la bulbul rahidian, în aceeași ordine descendentă în care se succed diencefalul, mezencefalul, puntea și bulbul rahidian (Figura 11.7):
În desen, puntea este proeminența lată din mijlocul trunchiului cerebral, care separă mezencefalul de bulbul rahidian. Oculomotorul și trohlearul ies imediat deasupra ei, iar trigemenul pleacă din partea ei laterală. Sub punte, bulbul rahidian coboară ca o coloană printre emisferele cerebelului și se continuă cu măduva spinării.
Bulbul olfactiv, tractul olfactiv și tractul optic
Pe lângă nervi, desenul numește trei structuri de pe căile mirosului și văzului. Pe fața inferioară a lobilor frontali, lângă linia mediană, se văd bulbii olfactivi, mici îngroșări alungite, continuate înapoi de tracturile olfactive. Impulsurile generate de celulele olfactive din mucoasa nazală se propagă de-a lungul nervului olfactiv. Acesta pătrunde în cutia craniană prin lama ciuruită a osului etmoid, trece prin bulbii olfactivi în tractul olfactiv și se termină în cortexul olfactiv din lobii frontal și temporal (Figura 12.6).
Puțin mai jos, cei doi nervi optici se unesc la mijloc, iar din locul de unire pornesc înapoi, spre diencefal, cele două tracturi optice. Nervul optic este format din axonii neuronilor multipolari din retină. Impulsurile vizuale trec prin nervul optic și apoi prin tractul optic până la cortexul vizual cerebral, unde sunt interpretate.
Unde se află corpii neuronilor
Corpii neuronilor senzoriali sunt grupați în afara encefalului, în mase nervoase numite ganglioni, iar corpii neuronilor motori se află de obicei în substanța cenușie. Nervul optic nu se potrivește acestei descrieri, pentru că este, de fapt, o extensie a encefalului, învelită de meninge și mielinizată de oligodendrocite.
Nervii cranieni față de cei spinali
Nervii spinali pornesc din măduva spinării și sunt toți micști. Nervii cranieni, în schimb, au originea aparentă la baza encefalului, exact acolo unde îi arată figura, și se distribuie predominant la cap și gât. O parte dintre ei conțin și fibre ale sistemului nervos vegetativ: pe traseul nervilor III, VII, IX și X se află ganglioni ai componentei parasimpatice (Figura 11.10).
Numerele de pe marcajele figurii sunt doar numere de ordine în desen și nu corespund numerotării nervilor cranieni. Numărul fiecărui nerv este cel roman, scris în paranteză după nume.
Figura arată encefalul privit de dedesubt, adică baza encefalului, locul din care pornesc toți nervii cranieni. Sus în desen se află partea din față a encefalului, cu lobii frontali, pe laterale se văd lobii temporali, în mijloc trunchiul cerebral, iar jos cerebelul, cu cele două emisfere ale lui. Din fiecare nerv s-a desenat doar porțiunea scurtă de la ieșirea din encefal, adică de la originea lui aparentă, locul unde nervul devine vizibil. Fiind perechi, nervii apar de o parte și de alta a liniei mediane.
Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic, alături de cele 31 de perechi de nervi spinali. Cele 12 perechi aparțin unor zone diferite ale encefalului și trec pe sub emisferele cerebrale. Fiecare nerv are un nume propriu și un număr, scris cu cifre romane.
Cele 12 perechi, în ordinea numerelor
După axonii pe care îi conțin, nervii cranieni sunt de trei tipuri: senzoriali, doar cu axoni senzoriali, motori, care conțin axoni motori și controlează în principal efectori, și micști, cu axoni atât motori, cât și senzoriali.
Unele funcții se împart între mai mulți nervi. Mișcările oculare sunt comandate de trei nervi (III, IV și VI), iar limba ține de patru: trigemenul pentru sensibilitate, facialul și glosofaringianul pentru gust, hipoglosul pentru mușchii ei.
Unde devine vizibil fiecare nerv
Dacă urmărești nervii în ordinea numerelor, originile lor aparente coboară pas cu pas, de la emisferele cerebrale până la bulbul rahidian, în aceeași ordine descendentă în care se succed diencefalul, mezencefalul, puntea și bulbul rahidian (Figura 11.7):
În desen, puntea este proeminența lată din mijlocul trunchiului cerebral, care separă mezencefalul de bulbul rahidian. Oculomotorul și trohlearul ies imediat deasupra ei, iar trigemenul pleacă din partea ei laterală. Sub punte, bulbul rahidian coboară ca o coloană printre emisferele cerebelului și se continuă cu măduva spinării.
Bulbul olfactiv, tractul olfactiv și tractul optic
Pe lângă nervi, desenul numește trei structuri de pe căile mirosului și văzului. Pe fața inferioară a lobilor frontali, lângă linia mediană, se văd bulbii olfactivi, mici îngroșări alungite, continuate înapoi de tracturile olfactive. Impulsurile generate de celulele olfactive din mucoasa nazală se propagă de-a lungul nervului olfactiv. Acesta pătrunde în cutia craniană prin lama ciuruită a osului etmoid, trece prin bulbii olfactivi în tractul olfactiv și se termină în cortexul olfactiv din lobii frontal și temporal (Figura 12.6).
Puțin mai jos, cei doi nervi optici se unesc la mijloc, iar din locul de unire pornesc înapoi, spre diencefal, cele două tracturi optice. Nervul optic este format din axonii neuronilor multipolari din retină. Impulsurile vizuale trec prin nervul optic și apoi prin tractul optic până la cortexul vizual cerebral, unde sunt interpretate.
Unde se află corpii neuronilor
Corpii neuronilor senzoriali sunt grupați în afara encefalului, în mase nervoase numite ganglioni, iar corpii neuronilor motori se află de obicei în substanța cenușie. Nervul optic nu se potrivește acestei descrieri, pentru că este, de fapt, o extensie a encefalului, învelită de meninge și mielinizată de oligodendrocite.
Nervii cranieni față de cei spinali
Nervii spinali pornesc din măduva spinării și sunt toți micști. Nervii cranieni, în schimb, au originea aparentă la baza encefalului, exact acolo unde îi arată figura, și se distribuie predominant la cap și gât. O parte dintre ei conțin și fibre ale sistemului nervos vegetativ: pe traseul nervilor III, VII, IX și X se află ganglioni ai componentei parasimpatice (Figura 11.10).