Figura prezintă placa motorie, numită și joncțiune neuro-musculară, locul în care o fibră nervoasă motorie transmite comanda către o fibră musculară striată. Sunt două desene într-unul. Cel mare arată de ansamblu cum se termină nervul pe suprafața mușchiului, iar chenarul din dreapta mărește zona încadrată într-un mic dreptunghi pe desenul mare. Urmărește întâi fibra nervoasă de sus până la mușchi, apoi treci la chenar.

Ce este placa motorie

Sinapsa este conexiunea funcțională dintre un neuron și o altă celulă. În sistemul nervos central, a doua celulă este tot un neuron, dar în sistemul nervos periferic ea poate fi și o celulă efectoare, musculară sau secretorie. Sinapsa neuromusculară seamănă cu cea dintre doi neuroni, dar poartă un nume aparte: placă motorie sau joncțiune neuromusculară. Este o sinapsă chimică, în care transmiterea se face într-un singur sens, dinspre terminația nervoasă spre fibra musculară.

Desenul de ansamblu

• Fibra neuronală motorie este prelungirea unui neuron motor, pe care impulsul nervos ajunge la mușchi. Prin astfel de fibre, mușchiul scheletic primește inervația somatică. Cealaltă inervație a lui, vegetativă, determină reacții vasomotorii.
• Ramificațiile nervoase apar acolo unde porțiunea terminală a fibrei se desface în mai multe ramuri, întinse pe suprafața mușchiului. Ultimele ramificații, butonii terminali, arată ca niște mici umflături.
• Placa motorie este locul în care unul dintre butonii terminali se sprijină pe fibra musculară. Pe desenul mare este încadrată într-un dreptunghi.
• Nucleul fibrei musculare stă la marginea fibrei, între suprafața pe care se sprijină terminațiile nervoase și miofibrile. Fibra musculară striată este polinucleată, iar desenul marchează unul dintre nucleii ei.
• Miofibrilele se văd acolo unde fibra musculară este tăiată: pe secțiune apar ca niște discuri strânse unele lângă altele. Ele sunt elementele contractile din sarcoplasma fibrelor musculare.

Chenarul mărit

Chenarul arată un singur buton terminal, care coboară de sus și este cuprins de membrana fibrei musculare, desenată cu numeroase cute adânci.

• Veziculele sinaptice sunt punctele mici din interiorul butonului. Sunt pline cu mediatori chimici, care înlesnesc transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor.
• Mitocondriile sunt organitele ovale din buton, printre vezicule, marcate și în fibra musculară, sub joncțiune. Ele sunt sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie.
• Fanta joncțiunii este spațiul îngust dintre butonul terminal și membrana fibrei musculare, care pătrunde în toate cutele acesteia. Ea corespunde fantei sinaptice a unei sinapse chimice.
• Placa motorie (joncțiunea neuro-musculară) este aici zona de contact dintre butonul terminal și fibra musculară, aceeași structură ca pe desenul mare, văzută de aproape.

Cum trece comanda de la nerv la mușchi

1. Impulsul nervos ajunge, prin fibra neuronală motorie și ramificațiile ei, până la butonul terminal.
2. Sub acțiunea impulsului, mediatorul chimic din vezicule se eliberează în cuante în fanta joncțiunii.
3. Mediatorul interacționează cu receptorii specifici de pe membrana fibrei musculare și modifică potențialul acesteia. Depolarizarea care apare se numește potențial terminal de placă. Ea nu trebuie confundată cu potențialul de acțiune și are două proprietăți speciale, sumația temporală și sumația spațială. Mecanismul este cel al sinapsei chimice din Figura 15.
4. Aceasta este stimularea fibrei musculare pe cale naturală, de la placa motorie (pe cale artificială, fibra se stimulează cu curent electric). Ea provoacă apariția unui potențial de acțiune, propagat în lungul fibrei cu o viteză de 30 m/s.
5. Între această manifestare electrică de la nivelul membranei și fenomenele mecanice din sarcomerele miofibrilelor se produce un lanț de reacții fizico-chimice, numit cuplaj excitație-contracție, care duce la contracție (Figura 72).

Legături cu restul capitolului

Printre manifestările electrice ale contracției, manualul notează că potențialele de acțiune ale unei unități motorii se sumează, dând potențialele de placă motorie. Activitatea electrică a întregului mușchi sau a unităților motorii componente poate fi înregistrată, obținându-se electromiograma. Nu confunda cei doi termeni: „potențialul terminal de placă” este depolarizarea produsă de mediator, iar „potențialele de placă motorie” sunt, în formularea manualului, rezultatul sumării potențialelor de acțiune ale unei unități motorii.

Tot la acest nivel se explică o parte din oboseala musculară: după o activitate musculară prelungită, transmiterea semnalelor nervoase la nivelul joncțiunii neuromusculare poate scădea, iar contracția musculară se diminuează.