Figura deschide orbita, privită dintr-o parte, și arată globul ocular cu mușchii care se prind de el și cu nervii care ajung la acești mușchi. Nervii sunt desenați ca fire subțiri, ramificate pe mușchi. Figura însoțește descrierea a trei perechi de nervi cranieni motori, III, IV și VI, care își împart acești mușchi, așa că se citește cel mai ușor pornind de la mușchi și asociind fiecăruia nervul care îl inervează.

Mușchii globului ocular

Mușchii din figură sunt mușchii extrinseci ai globului ocular, care se inseră pe sclerotică, porțiunea din spate a tunicii externe. Pe desen sunt numerotați cinci dintre ei:

• Mușchiul oblic superior, mușchiul subțire din partea de sus a orbitei, care se întinde spre partea din față a globului.
• Mușchiul drept superior, banda lungă care trece deasupra globului, dinspre fundul orbitei.
• Mușchiul drept intern, mănunchiul scurt de fibre din mijlocul desenului, prins pe glob lângă locul de unde pleacă nervul optic.
• Mușchiul drept inferior, banda lungă de sub glob.
• Mușchiul oblic inferior, care trece pe sub partea din față a globului.

Dacă adunăm mușchii pe care manualul îi atribuie celor trei perechi de nervi, globul ocular are patru mușchi drepți (intern, superior, inferior și extern) și doi oblici (superior și inferior). Dreptul extern este singurul fără număr pe desen.

Nervul optic

Din partea din spate a globului pleacă nervul optic, care trece printre mușchi spre fundul orbitei. El iese din glob în dreptul petei oarbe, străbătând sclerotica, și este format din axonii celulelor multipolare din retină. Nervii optici formează perechea a II-a de nervi cranieni și sunt nervi senzoriali, nu motori ca perechile III, IV și VI. Dreptul superior, dreptul inferior și nervul optic apar și în secțiunea prin glob din Figura 48.

Ce nerv ajunge la fiecare mușchi

• Perechea III, nervii oculomotori, sunt nervi motori care au și fibre parasimpatice. Fibrele motorii au originea reală în nucleul motor al oculomotorului din mezencefal și merg la mușchii drepți intern, superior și inferior, la oblicul inferior și la mușchiul ridicător al pleoapei. Fibrele parasimpatice pornesc din nucleul accesor al nervului III, tot din mezencefal, și ajung la mușchiul sfincter al irisului și la fibrele circulare ale mușchiului ciliar. Originea aparentă a nervului se află în spațiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali.
• Perechea IV, nervii trohleari, sunt nervi motori, cu originea reală în nucleul nervului, tot din mezencefal, și cu originea aparentă pe fața posterioară a trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemina. Fibrele lor merg la un singur mușchi, oblicul superior.
• Perechea VI, nervii abducens, sunt nervi motori, cu originea reală în nucleul motor al nervului abducens din punte și cu originea aparentă în șanțul bulbo-pontin. Fibrele lor inervează mușchiul drept extern al globului ocular.

Pe scurt, nervul III inervează toți mușchii globului în afară de doi: oblicul superior revine nervului IV, iar dreptul extern nervului VI. Dintre cele trei perechi, doar originea aparentă a nervului VI este numerotată în Figura 25, care arată fața anterioară a trunchiului cerebral. Nervul IV iese pe fața posterioară, așa că nu are cum să apară acolo.

Legătura cu vederea

Fibrele parasimpatice ale nervului III ajung la mușchi din tunica medie a globului. Stimularea parasimpatică îngustează pupila (mioză) și contractă mușchiul ciliar, pentru vederea de aproape. În acomodare (Figura 50), centrii corticali și coliculii cvadrigemeni superiori comandă contracția mușchiului ciliar prin nucleul vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor din mezencefal. La răspunsul efector participă și mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular, adică tocmai mușchii din această figură.