Fig. 10.2. Neuronii și celulele gliale din sistemul nervos central

Țesutul nervos (Biologie Barron's, p. 226)

11233455678

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Explorează structurile

Apasă pe un număr de pe figură sau folosește săgețile pentru a parcurge structurile.

Figura pune față în față aceleași tipuri de celule în două regiuni ale sistemului nervos central: în panoul (a), în substanța cenușie a encefalului și a măduvei spinării, iar în panoul (b), în substanța albă. În ambele desene celulele sunt desenate una lângă alta, așa cum stau în țesut, și printre ele trece câte un capilar. Comparându-le, se vede că în substanța cenușie domină corpul celular al neuronului, cu prelungirile lui, pe când în substanța albă apar mai ales prelungiri secționate, unele îmbrăcate în mielină.

Cele două tipuri de celule ale sistemului nervos

În sistemul nervos există două tipuri unice de celule: neuronii, sau celulele nervoase, care primesc și transmit semnale biochimice, și celulele gliale, care au funcție de suport. Numărul celulelor gliale din sistemul nervos este aproximativ de 10 ori mai mare decât al neuronilor. Celulele gliale mai poartă și numele generic de nevroglii.

(a) Substanța cenușie

  • Neuronul este celula cea mai mare din desen, în dreapta, cu numeroase prelungiri pornind din corpul celular. El este unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos, iar structura lui amănunțită este în Figura 10.3.
  • Astrocitul are prelungiri citoplasmatice alungite, ce îi conferă o formă stelată. Prelungirile lui se lipesc de capilar: astrocitele contribuie la formarea barierei hematoencefalice (sânge-encefal), care previne sau încetinește accesul substanțelor nedorite în țesutul cerebral, și ajută și la izolarea țesutului nervos lezat.
  • Microglia este o celulă glială mică, dispersată în encefal și în măduva spinării, desenată aici în stânga, cu ramificații fine. Aceste celule acționează în cazul inflamațiilor sau al leziunilor, devenind mobile și fagocitând microorganismele care au invadat țesutul nervos.
  • Oligodendrocitul, desenat jos, își înfășoară prelungirile în jurul prelungirilor neuronilor, formând teci alcătuite dintr-un material lipidic numit mielină.
  • Capilarul este vasul care străbate țesutul printre celule, cel de care astrocitele își lipesc prelungirile.

(b) Substanța albă

Aici sunt desenate mai ales prelungirile neuronilor, văzute în secțiune sau din lateral:

  • Axonul apare îmbrăcat în straturile emise de oligodendrocit.
  • Mielina este teaca formată din aceste straturi. Ea este răspunzătoare pentru culoarea substanței albe din encefal și din măduva spinării.
  • Axonul amielinic este prelungirea rămasă fără teacă. În sistemul nervos central se găsesc atât axoni mielinici, cât și axoni amielinici, iar fibrele mielinice conduc rapid impulsurile nervoase, pe când cele amielinice le conduc mai lent.

Astrocitul, oligodendrocitul și capilarul apar și în acest panou, semn că aceleași celule gliale însoțesc neuronii în ambele substanțe.

De reținut

În SNC, teaca de mielină este sintetizată de oligodendrocite, iar în SNP de către celulele Schwann, care se înfășoară în jurul prelungirilor neuronilor localizați în afara sistemului nervos central (Figura 10.4).