Figura arată principalele grupe de mușchi scheletici în două desene ale aceluiași corp: în stânga văzut din față, în dreapta văzut din spate. Trei mușchi sunt marcați în ambele desene, pentru că se văd și din față, și din spate: trapezul, sternocleidomastoidianul și oblicul extern. Mușchii scheletici sunt grupați în mușchii capului, ai gâtului, ai trunchiului și ai membrelor. Împreună reprezintă aproximativ 40% din masa organismului și asigură tonusul, postura, echilibrul, mimica și mișcările voluntare.

Mușchii capului și ai gâtului

La cap se descriu două categorii de mușchi: mușchii mimicii, care, prin contracția lor, determină diferite expresii ale feței, și mușchii maseteri, care intervin în realizarea actului masticației. În desenul din față sunt marcați maseterul, pe obraz, deasupra unghiului mandibulei, orbicularul pleoapelor, în jurul ochiului, pe care manualul îl dă ca exemplu de mușchi circular, și mușchiul frontal, pe frunte. În desenul din spate apar mușchiul temporal, pe partea laterală a capului, și mușchiul occipital, în partea posterioară a capului. Frontalul, temporalul și occipitalul apar însă doar în desen: textul manualului nu îi descrie.

În regiunea anterolaterală a gâtului, mușchii sunt așezați pe mai multe planuri. Dinspre suprafață spre profunzime se află întâi mușchiul pielos al gâtului, care încrețește pielea gâtului, apoi mușchiul sternocleidomastoidian, singurul dintre ei marcat în figură. Îl recunoști, în ambele desene, ca pe o bandă oblică pe partea laterală a gâtului.

Mușchii trunchiului

Ei se grupează în mușchii spatelui și ai cefei, mușchii anterolaterali ai toracelui și mușchii anterolaterali ai abdomenului.

• Spatele și ceafa: în plan superficial, superior se află mușchii trapezi, iar inferior de ei marii dorsali. Desenul din spate mai marchează romboidul, în partea de sus a spatelui, deasupra marelui dorsal, și aponevroza lombară, zona albă din partea de jos a spatelui, dintre cei doi mari dorsali. Pe acestea două manualul nu le descrie, dar din clasificarea țesuturilor știi că aponevrozele, ca și tendoanele și ligamentele, au în structura lor țesut conjunctiv fibros.
• Toracele: în partea anterioară se găsesc cei doi mușchi pectorali, marele pectoral și micul pectoral. Mai profund se află mușchiul subclavicular și dințatul mare, situat lateral, pe care desenul îl arată pe partea laterală a toracelui, sub brațul ridicat.
• Abdomenul: mușchii lui sunt lați. De o parte și de alta a liniei mediane se află mușchii drepți abdominali, iar lateral de ei mușchii oblic extern, oblic intern și transvers al abdomenului.

Mușchii membrului superior

Sunt grupați în mușchi ai umărului, ai brațului, ai antebrațului și ai mâinii. Principalul mușchi al umărului este deltoidul, situat imediat sub piele, care ridică membrul superior până la orizontală, realizând abducția brațului. La braț, anterior se află bicepsul brahial, mușchiul brahial și coracobrahialul, iar posterior tricepsul. Bicepsul este marcat pe brațul ridicat din desenul din față, iar tricepsul pe cel din desenul din spate. La antebraț, mușchii anteriori sunt flexori ai antebrațului și ai mâinii și pronatori ai mâinii, unii fiind și flexori ai degetelor, iar cei posteriori și laterali sunt extensori ai antebrațului, mâinii și degetelor.

Mușchii membrului inferior

La membrul inferior se descriu mușchii bazinului, ai coapsei, ai gambei și ai piciorului.

• Bazinul: în jurul articulației șoldului se găsesc mușchii fesieri, cele două mase rotunjite din desenul din spate.
• Coapsa: mușchii sunt grupați în loja anteromedială, loja posterioară și loja laterală. În loja anterioară se află mușchiul croitor, cel mai lung mușchi al corpului, iar sub el cvadricepsul. În partea medială se găsesc cei trei mușchi adductori, mare, scurt și lung (în figură este marcat adductorul lung), și mușchiul drept medial. Acești patru mușchi, prin contracție, apropie coapsele între ele, adică fac adducția. În loja posterioară se află bicepsul femural, semitendinosul și semimembranosul.
• Gamba: mușchii sunt grupați într-o lojă anterolaterală și o lojă posterioară. În loja anterioară se află mușchii tibial anterior și extensori ai degetelor, iar în cea laterală peronierii scurt și lung. Loja posterioară are, în plan superficial, mușchiul gastrocnemian, care împreună cu solearul formează tricepsul sural, iar în plan profund mușchii tibial posterior și flexori ai degetelor, care fac extensia labei piciorului și flexia degetelor. În desenul din față, grupul anterior se vede pe partea anterolaterală a gambei, iar grupul posterior doar pe partea ei medială.

Forme și structură

Mușchii au forme variate, iar figura îți arată câteva dintre ele: mușchi fusiformi, ca bicepsul și tricepsul, mușchi de formă patrulateră, ca marele drept abdominal și marele dorsal, mușchi în formă de trapez, ca mușchiul trapez, și mușchi circulari, ca orbicularul pleoapelor. Bicepsul, tricepsul și cvadricepsul sunt și exemplele date de manual pentru mușchii cu mai multe origini, deși, în general, originea unui mușchi este unică. Structura oricăruia dintre ei, cu corpul mușchiului și tendoanele de la capete, o poți urmări în Figura 70.