Figura urmărește un bol alimentar din gură până în esofag, în trei momente succesive. Cele trei panouri sunt aceeași secțiune prin cap și gât și se citesc de la stânga la dreapta, în ordinea săgeților mari dintre ele. Pentru ca alimentele să treacă din cavitatea orală în stomac, ele trebuie înghițite, iar acest proces se numește deglutiție.

Cele trei momente

1. Panoul din stânga: În procesul de înghițire, limba se ridică și comprimă bolul alimentar de palatul dur, împingându-l înspre faringe.
2. Panoul din mijloc: Bolul alimentar trece de epiglotă, care acoperă laringele, și pătrunde în esofag. Palatul moale este ridicat.
3. Panoul din dreapta: Mușchii esofagului se contractă, ceea ce este arătat prin săgețile mici, față în față, și împing bolul alimentar spre stomac.

De la controlul voluntar la cel involuntar

Deglutiția necesită activitățile coordonate ale limbii, palatului moale, faringelui și esofagului. Prima etapă se produce în cavitatea orală și este sub control voluntar: alimentele sunt mestecate și îmbibate cu salivă, pentru a forma bolul alimentar, care este împins către faringe cu ajutorul limbii. Din acest moment începe etapa involuntară: mușchii faringieni se contractă și împing bolul alimentar în esofag, iar nervii sistemului nervos autonom preiau controlul.

Peristaltismul

Contracțiile controlate de sistemul nervos autonom declanșează un proces denumit peristaltism, adică formarea unor unde de contracție ale stratului muscular neted al esofagului. În prima fază se contractă mușchii longitudinali, apoi cei circulari. Aceste contracții împing bolul alimentar până când acesta ajunge la un mușchi circular situat la extremitatea superioară a stomacului, numit sfincterul esofagian inferior sau sfincterul cardial (Figura 18.5). Manualul reține peristaltismul ca fiind contracția mușchilor netezi necesară progresiei alimentelor de-a lungul tractului digestiv, precum și mixării acestora cu conținutul tractului digestiv.