Figura mărește o porțiune din peretele stomacului. În stânga este un bloc tăiat din perete, cu mucoasa deasupra și submucoasa dedesubt. O glandă din mucoasă este încadrată și desenată mărit în dreapta, ca să se vadă celulele din peretele ei. Regiunile și straturile musculare ale întregului stomac sunt în Figura 18.5 (b).

Criptele și glandele gastrice

Mucoasa stomacului se invaginează și formează cripte gastrice profunde, în care se varsă secrețiile glandelor gastrice. Glandele gastrice secretă sucul gastric, care conține o multitudine de substanțe. Sub mucoasă se află submucoasa, cu vase de sânge, vase limfatice și nervi.

Cele trei tipuri de celule

• Celulele parietale secretă acidul clorhidric ($\ce{HCl}$), necesar pentru activarea enzimelor proteolitice, și factorul intrinsec, necesar pentru absorbția vitaminei $B_{12}$ în intestinul subțire.
• Celulele mucoase produc mucusul, un strat vâscos, alcalin, care protejează peretele stomacului de autodigestie.
• Celulele principale secretă enzimele proteolitice.

Pepsina și labfermentul

Cea mai importantă enzimă proteolitică din stomac, pepsina, nu este secretată în forma activă. Celulele principale eliberează precursorul ei, pepsinogenul, care este convertit în pepsină în prezența acidului clorhidric. Pepsina descompune proteinele mari în proteine mai mici, denumite peptide. Labfermentul, o altă enzimă proteolitică, este produs în stomacul sugarilor, dar nu și în cel al adulților, și facilitează digestia laptelui.

Controlul secreției

Secreția de suc gastric este controlată de fibrele nervoase ale sistemului nervos parasimpatic. Celule din mucoasa stomacului, numite celule enteroendocrine, secretă și un hormon, gastrina, care controlează secreția de pepsinogen, de acid clorhidric și de mucus.