Figura este harta venelor principale ale corpului, desenată pe aceeași siluetă ca harta arterelor din Figura 15.9. Multe vene poartă chiar numele arterelor de acolo (radială, ulnară, axilară, iliace, femurală, poplitee, tibiale), așa că merită să compari cele două figuri. Traseele se citesc însă invers, de la periferie spre inimă: după ce sângele a deservit celulele, capilarele îl conduc spre venule, apoi spre vene și, în cele din urmă, spre venele cave, care îl aduc în atriul drept.

Manualul precizează că din figură lipsesc venele pulmonare. Ele aparțin circulației pulmonare, duc sângele de la plămâni în atriul stâng și sunt singurele vene care transportă sânge bogat în oxigen. Așadar, toate venele desenate aici transportă sânge sărac în oxigen. Vasele apar pe ambele brațe și pe ambele picioare, dar fiecare venă este marcată o singură dată, fie pe membrul din stânga imaginii, fie pe cel din dreapta. Dintre venele marcate, manualul enumeră printre cele mai importante venele jugulare, venele axilară, radială și ulnară, venele splenică și mezenterice și venele iliace comune.

Cele două vene cave

Principalele vene ale circulației sistemice sunt cele două vene cave:

• Vena cavă superioară coboară în inimă de la baza gâtului și aduce sângele de la cap și gât. Chiar deasupra ei sunt venele brahiocefalice, dreaptă și stângă, în locul în care venele jugulare se întâlnesc cu vena subclaviculară, venită peste umăr de la membrul superior. Cele două vene brahiocefalice se unesc în vena cavă superioară.
• Vena cavă inferioară urcă prin abdomen, lângă linia mediană, de la locul unde se unesc venele iliace comune până la inimă, și aduce sângele din regiunea inferioară a corpului.

În atriul drept se golește și sinusul coronarian. În el ajunge sângele strâns din mușchiul cardiac de venele cardiace, iar una dintre ele este marcată pe suprafața inimii.

Capul și gâtul

În interiorul capului, sub conturul craniului, sunt desenate sinusurile durale. Ele coboară în spatele urechii și se continuă pe gât cu vena jugulară internă, iar alături de ea coboară vena jugulară externă. Despre venele capului, manualul amintește doar că arterele care irigă encefalul se continuă cu vene, care părăsesc encefalul.

Membrul superior

Traseul pornește de la venele digitale ale mâinii. Pe antebrațul membrului din stânga imaginii sunt marcate vena radială și vena ulnară, iar pe brațul celuilalt membru, două vene lungi, vena cefalică, spre partea laterală, și vena bazilică, spre partea medială. La cot, ele sunt legate de o venă scurtă și oblică, vena cubitală mediană. Sus, în dreptul axilei, sângele ajunge în vena axilară, care se continuă peste umăr cu vena subclaviculară.

Organele abdominale și sistemul port hepatic

De la organele abdominale, sângele este strâns de vena splenică, venită dinspre splină, de vena mezenterică superioară și de vena mezenterică inferioară. Ele nu merg direct la vena cavă. Sub ficat, sângele lor ajunge în vena portă, principalul vas al sistemului port hepatic (Figura 15.11). Circulația hepato-portală are loc într-o singură direcție și duce nutrienții la ficat, pentru prelucrare. După ce trece prin ficat, sângele pleacă prin vena hepatică, care, în desen, ajunge în vena cavă inferioară chiar sub inimă.

Mai jos, lângă vena cavă inferioară, sunt două vene care nu țin de acest sistem: vena renală, un vas orizontal care aduce sângele de la rinichi, și vena gonadală, o venă subțire desenată sub ea, de-a lungul venei cave inferioare.

Membrul inferior

Pe fața de sus a piciorului, venele digitale dorsale, de pe degete, se varsă în arcul venos dorsal. De aici sângele urcă prin venele gambei, vena tibială anterioară și vena tibială posterioară pe membrul din stânga imaginii și vena peronieră pe cel din dreapta. Acestea se adună la genunchi în vena poplitee, care se continuă pe coapsă cu vena femurală. Pe partea medială a membrului, de la picior până sus pe coapsă, urcă vena safenă mare. În pelvis, vena femurală se continuă cu vena iliacă externă, care se unește cu vena iliacă internă, ramura ce coboară spre interiorul pelvisului. Din unirea lor rezultă vena iliacă comună, iar cele două vene iliace comune formează vena cavă inferioară.

Ce deosebește venele de artere

Venele au tunica externă mai groasă și tunica medie mai subțire decât arterele. Sângele curge prin ele lin și cu presiune mai mică, așa că pereții lor nu trebuie să fie la fel de rezistenți. Pentru a ajuta curgerea sângelui, multe vene au pliuri ale stratului intern care formează valve. Acestea previn refluxul sângelui venos, mai ales la membrele inferioare (Figura 15.8). Când valvele slăbesc, presiunea sângelui dilată peretele venos și apar venele varicoase. Venele servesc și drept rezervoare de sânge: aproximativ 60% din volumul sanguin se află în vene și venule.